De mai bine de 20 de ani urmăresc, fie de la distanţă, fie de la faţa locului, conferinţa Euromoney de la Viena, cel mai important eveniment pentru investitorii din Europa Centrală şi de Est.

Dacă cei mai puternici oameni ai lumii sunt prezenţi la începutul anului la conferinţa economică de la Davos, cei care sunt interesaţi de Europa Centrala si de Est trebuie să fie prezenţi la Viena. Anul acesta, dacă am înţeles bine, a fost cea mai mare prezenţă din toată istoria conferinţei.

Erste, Unicredit şi Raiffeisen sunt cele mai importante bănci din regiune iar multe ţări şi companii depind de finaţarea acestora.

Deşi în regiune este războiul din Ucraina, deşi americanii au oprit ajutorul militar, deşi ameninţările că ruşii vor câştiga războiul sunt prezente în fiecare zi, acest lucru nu prea a fost pe agenda discuţiilor, cel puţin publice,  toţi bancherii, toţi administratorii de portofolii, toţi manageri de fonduri private, toţi analiştii şi-au îndreptat atenţia către oportunităţile din zonă, către revenirea economiei.

Nici perspectiva creşterii euroscepticismului în rândul alegătorilor, nici creşterea populismului în regiune nu a avut darul de a mişca încrederea investitorilor, cel puţin la începutul anului.  Deja sunt incluse în preţ aşteptatele mişcări politice care vor rezulta în urma alegerilor europarlamentare din vară, unde euroscepticii şi populiştii sunt aşteptaţi să câştige teren.

Analiştii pun deja în rapoartele lor aceste mişcări politice, care, însă, vor fi temperate, cel puţin în cazul României în alegerile parlamentare şi prezidenţiale, acolo unde forţele politice democratice care susţin NATO şi UE sunt aşteptate să câştige si să menţină stabilitatea politică.

De asemenea, este un dat faptul că guvernele vor arunca cu bani în acest an electoral 2024, că nu se va mai ţine cont de deficitele bugetare şi că, inevitabil, după alegeri, în 2025 şi 2026 vor urma corecţii fiscale.

Chiar dacă figurează în fruntea listei ţărilor din regiune cu un deficit bugetar de 6% din PIB, cel mai mare, părerea analiştilor şi investitorilor despre România este extrem de pozitivă şi prin prisma rezultatelor economice care nu sunt proaste şi prin prisma comparaţiei cu alte ţări din regiune, România fiind considerată o ţară, care din punct de vedere politic, este stabilă şi nu crează probleme, mai ales în contextul războiului din Ucraina. România este comparată din punct de vedere politic cu Ungaria şi Polonia.

Raportul analiştilor Unicredit despre regiune, aici intrând şi România, este pozitiv: inflaţia scade, urmează scăderea dobânzilor, creditarea îşi revine, creşte absorbţia fondurilor europene, cresc investiţiile străine, vor creşte investiţile companiilor locale, cresc salariile, care intră într-un teritoriu real pozitiv odată cu scăderea inflaţiei, optimismul consumatorilor îşi revine, creşte consumul, creşte economia.

Cel puţin în cazul României, raportul Unicredit indică o creştere economică care se apropie de 3% pentru acest an.

De partea cealaltă, chiar dacă deficitele bugetare vor creşte, pentru că este an electoral, acest lucru nu va crea probleme, mai ales că există surse de finanţare din plin pentru acoperirea acestor deficite.

Rămâne o problemă, însă, revenirea cererii externe din zona euro din cauza Germaniei, acolo unde cea mai mare economie europeană continuă să sufere din cauza Chinei şi a implicaţiilor războiului din Ucraina, având în vedere că nemţii şi-au pierdut piaţa rusească şi resursele ieftine de materii prime.

Conform raportului Unicredit, dintre toate ţările din Europa Centrală şi de Est, industria din România are cea mai mare corelaţie cu industria germană. De altfel anul trecut, industria din România a tras creşterea economică în jos, scăderea de 5% a industriei fiind acoperită parţial de lucrările publice de infrastructură.

Războiul din Ucraina este inclus în preţ. Nimeni nu ştie când se va opri şi cum va arăta pacea, dar toată lumea încearcă să discute despre perioada de reconstrucţie. Vorba lui Dan Bucşa, economistul şef al Unicredit pentru Europa Centrală şi de Est, noi vorbim despre Ucraina ce va fi în 2027, mai ales în contextul aderării acestei ţări la Uniunea Europeană, dar nu vorbim cum să ajutăm Ucraina acum.

Oricum sfârşitul războiului din Ucraina trebuie să pornească de la garanţiile de securitate pe care trebuie să le obţină Ucraina, iar acestea pot fi acordate numai de americani, pentru că orice alte garanţii nu sunt credibile, a spus într-un panel Julia Worz, directorul departamentului pentru zona centrală, de est şi sud-est din Europa din cadrul Băncii Naţionale a Austriei.

Până se va termina războiul din Ucraina, constatarea este că investitorii din Europa Centrala si de Est au bani, mai ales investitorii de portofoliu, se uită în dreapta şi în stânga unde să îi plaseze, această zonă nu mai este considerată o zonă săracă, ci dimpotrivă – daca cei din vest şi-au epuizat resursele financiare, consumatorii din est încă au rezerve, iar România nu stă deloc rău.

În timp ce la Bucureşti guvernul Ciolacu, miniştrii erau fugăriţi de fermieri şi transportatori, la Viena, Ştefan Nanu, directorul Trezoreriei statului şi principalul om de discuţie al Ministerului de Finanţe cu pieţele externe, era “fugărit” de către investitori şi băncile străine să le ia banii, adică Ministerul Finanţelor să se împrumute pentru finanţarea deficitului bugetar din acest an şi pentru reeşalonarea datoriilor care ajung la scadenţă, cât mai repede şi cât mai mult.

Necesarul de finanţare pentru acest an, anunţat de Ministerul Finanţelor, este de 180 de miliarde de lei (în lei şi valută), faţă de 210 miliarde de lei cât a fost anul trecut. În euro, Ministerul Finanţelor are în plan să iasă cu obligaţiuni în euro, dolari sau chiar yeni, în valoare de 8-10 miliarde de euro.

Din cauza/datorită creşterii exponenţiale a deficitului bugetar din 2020 încoace şi implicit, a cresterii necesarului de finantare, România a ajuns cel mai important jucător pe piaţa obligaţiunilor în euro din regiune, depăşind chiar Polonia la nivelul stocului de datorie publică în euro.

Aşa că România este şi trebuie să fie în toate portofoliile de investiţii de titluri de stat ale fondurilor străine şi ca atare aceste au nevoie continuă de “marfă”.

Bineînţeles că România este căutată pentru că plăteşte cele mai mari dobanzi la euro din regiune din cauza creşterii deficitului bugetar şi a deficitului de cont curent.

Însă, cererea mare pentru titlurile de stat româneşti, atât cele în euro, cât şi cele în lei, din ultima perioadă, a dus la scăderea randamentelor (dobânda efectiva de tranzacţionare) prea mult într-un termen foarte scurt, ceea ce reduce marja ulterioară de scădere, după cum constata un investitor de portofoliu cu expunere pe eurobondurile României.

Chiar şi în aceste condiţii de scădere de dobândă şi de randament, bancherii şi investitorii străini cer Ministerului de Finante de la noi să vândă cât mai repede obligaţiuni pentru a prinde dobânzi mai bune înainte ca ele să scadă când se va da semnalul scăderii globale a dobânzilor de către marile banci centrale ale lumii, FED din America şi Banca Centrală Europeană.

Este bine că începem anul cu o perceptie pozitiva a analistilor şi investitorilor despre România, dar vorba lui Ştefan Nanu trebuie să facem şi noi ceva, să ţinem deficitul bugetar, cât de cât sub control şi să avem creştere economică, o condiţie pe care agentiile de rating şi analiştii o pun în fruntea listei.