♦ Dezvoltatorii de proiecte de energie verde visează la contracte pe termen lung, aşa-numitele green PPA-uri (power purchasing agreements) care le-ar facilita accesul la finanţare, dar problema este că în acest moment cumpărătorii nu se înghesuie să intre în contracte cu preţuri fixate pe ani de zile, când piaţa se duce în jos şi nimeni nu ştie ce se va întâmpla în 2025. Dar în acest timp, alte state au făcut un an istoric din 2023 în ceea ce priveşte dimensiunea PPA-urilor semnate, o surpriză majoră fiind Grecia, din nou.

Anul trecut, România a semnat doar trei PPA-uri (power purchasing agreements), cu o capacitate de 77 MW, infimă faţă de capacităţile care s-au semnat la nivel european, arată datele prezentate de compania Pexapark, platformă de consultanţă în domeniul contractării de energie verde, în cadrul celei de-a doua ediţii a conferinţei Romanian Green PPA. La nivel european, piaţa de PPA-uri a ajuns la un nivel istoric anul trecut, cu contracte semnate pentru o capacitate de 16,2 GW (16.200 MW), în creştere cu 41% faţă de 2022. Că număr de tranzacţii, piaţa europeană a PPA-urilor a ajuns la 272 de acorduri, mult peste nivelul de 164 de tranzacţii din 2022. Spania, Germania şi Italia sunt cele mai active pieţe pentru semnarea de green PPA-uri, nicio surpriză aici, dar ceea ce este de remarcat este ascensiunea Greciei care a reuşit să bifeze contracte de 950 MW în 2023. Cu acest nivel, mult peste cei 77 MW ai României, Grecia a devenit a cincea cea mai mare piaţă pentru PPA-uri anul trecut. De altfel, Grecia a intrat anul trecut în topul primelor 10 ţări la nivelul UE în ceea ce priveşte dimensiunea proiectelor solare instalate, cu o capacitate de 1,6 GW, după cum arată o analiză a SolarPower Europe.

„Piaţa PPA-urilor din România este abia la începutul dezvoltării sale“, a precizat Alex McGregor, senior analyst PPA markets, Pexapark, în cadrul conferinţei Romanian Green PPA. „Interesul din partea dezvoltatorilor este ridicat, dar pe partea de preluare a energiei opţiunile sunt încă limitate în comparaţie cu alte pieţe.“

Potrivit acestuia, din partea corporate apetitul pentru semnarea unor astfel de contracte este în creştere, dar este concen­trat mai ales în zona de multinaţionale care au experienţe similare în alte pieţe.

Dar mai sunt câţiva factori care deocamdată fac posibilitatea unui PPA puţin atractivă, unul dintre aceştia fiind chiar schema de Contracte pentru Diferenţă (CfD), care cel mai probabil va deveni complet funcţională anul viitor. Prin schema de CfD-uri, statul speră să impulsioneze dezvoltarea a 2.000 MW în proiecte de energie solară şi eoliană prin garantarea către investitori a unui preţ timp de 15 ani.

Revenind la piaţa de PPA-uri din România, una dintre cele mai importante în­ţe­legeri a fost semnată în vara anului tre­cut. Astfel, Ursus Breweries, parte a gru­pului Asahi Europe & International (AEI), a semnat un acord de achiziţie de energie electrică (virtual power purchase agreement, VPPA) pe mai mulţi ani cu furnizorul austriac de energie regenerabilă Enery, în baza căruia producătorul de bere va folosi energia produsă de un nou parc fotovoltaic de 50 MW din România. Acordul susţine strategia grupului japonez Asahi de a fi o companie neutră din punctul de vedere al emi­siilor de dioxid de carbon în toate fa­bricile de bere europene până în 2030 şi este una dintre puţinele înţelegeri de acest tip semnată pe piaţa locală.

ENGIE la rândul său a semnat un contract cu Orange, tot anul trecut.

„Proiectul încheiat între Orange România şi ENGIE s-a materializat prin semnarea unui acord vPPA de furnizare a energiei electrice din surse 100% regenerabile. Prin acest contract, semnat pe o perioadă de 6 ani, Orange România, va acoperi 30 GWh din necesarul anual de energie electrică cu energie verde provenită din tehnologie solară. Prin utilizarea energiei verzi în scopuri de business, partenerul nostru îşi va reduce semnificativ amprenta de carbon, iar până în anul 2040 îşi va atinge obiectivul de neutralitate din punct de vedere al emisiilor de carbon“, se arată pe site-ul ENGIE. Potrivit aceleiaşi surse, contractele de tip PPA (Power Purchase Agreement) reprezintă acorduri pe termen lung pentru furnizarea energiei electrice din surse regenerabile, fiind o soluţie ideală pentru companiile care îşi doresc o mai bună predictibilitate a costurilor la energie, dar şi siguranţa aprovizionării cu volumele necesare bunei funcţionări a activităţilor. Prin semnarea unui astfel de contract, consumatorul obţine două beneficii principale: predictibilitatea costurilor cu energia electrică pe o perioadă mai lungă de timp şi gestionarea riscurilor asociate volatilităţii preţului. În majoritatea acordurilor PPA se stabileşte un preţ fix sau indexat pentru întreaga perioadă contractuală, ceea ce, cumulat cu garanţia furnizării volumelor necesare, oferă companiilor, în special celor cu un consum ridicat, un nivel scăzut al riscului asociat alimentării cu electricitate.

Care sunt principalele tipuri de PPA-uri

1. On-site PPA - implică instalarea sistemelor de producţie a energiei regenerabile la sediul clientului (de exemplu, panouri solare), iar operatorul de energie se ocupă de întregul proces de proiectare, instalare şi monitorizare a funcţionării echipamentelor.

2. Off-site PPA - presupune că un consumator sau o organizaţie achiziţionează energie electrică produsă de o sursă externă (de exemplu, parcuri solare, eoliene) şi nu direct pe terenul sau clădirea sa.

3. VPPA (Virtual Power Purchase Agreement) - acest tip de contract se adresează clienţilor care nu au suficient spaţiu pentru a instala capacităţi de producţie a energiei verzi. În acest caz, energia electrică nu este achiziţionată de la o sursă fizică şi nu este livrată direct la locaţia consumatorului. În schimb, energia electrică şi certificatele de energie regenerabilă (REC - renewable energy certificates) sunt tratate ca active virtuale şi pot fi cumpărate sau vândute pe piaţa energetică.      

Sursa: ENGIE România.