♦ Ce se remarcă este că majoritatea acestor materiale sunt destinate construcţiilor rezidenţiale, comerciale sau industriale, nu infrastructurii, acolo unde, de altfel, este miza la acest moment, statul alocând miliarde de euro pentru proiecte rutiere şi feroviare.

Peste 1,2 miliarde de lei cifră de afaceri are fiecare dintre cei mai mari doi jucători locali din producţia de materiale de construcţii. Primul loc este adjudecat de Intertranscom Impex din Bacău, producător de plasă sudată, cu afaceri de 1,242 miliarde de lei în 2023, în vreme ce din urmă vine puternic producătorul de acoperişuri Bilka din Braşov, cu 1,230 miliarde de lei, arată datele centralizate din cea mai recentă ediţie a anuarului ZF Cei mai mari jucători din economie. Ferestrele QFort (brand din portofoliul companiei Casa Noastră din Dolj), pavelele de la Elis Pavaje din Alba şi toată gama de produse din PVC ale TeraPlast Bistriţa se regăsesc şi ele în top cinci producători locali de materiale de construcţii, o industrie de peste 11 miliarde de euro. Paleta de produse care se regăsesc în clasament este extrem de variată, fiind completată cu plasa sudată de la Procema, tâmplăria fabricată de Optimedia în Oradea, cărămizile Soceram din Câmpina şi pavelele de la Florea Grup şi Symmetrica.

Ce se remarcă este că majoritatea acestor materiale sunt destinate construcţiilor rezidenţiale, comerciale sau industriale, nu infrastructurii, acolo unde, de altfel, este miza la acest moment, statul alocând miliarde de euro pentru proiecte rutiere şi feroviare.

Unele dintre aceste companii au depăşit graniţele României şi şi-au făcut simţită prezenţa şi la export.

„Ne-am bucura să vedem tot mai mulţi antreprenori români care să investească şi să se dezvolte în străinătate. Dacă ar exista mai mult curaj şi obiective clare în această direcţie, companiile româneşti ne-ar arăta o altă faţă a economiei“, spune Alexandru Stânean, CEO-ul TeraPlast, companie pentru care exporturile reprezintă circa 15% din cifra de afaceri.

Dezvoltarea producătorilor locali de materiale de construcţii este o condiţie esenţială pentru creşterea economiei, dar şi pentru asigurarea materiilor prime necesare pentru marile proiecte de infrastructură pe care statul trebuie să le facă. Datele de la jucătorii din domeniu arată că România importă între 60% şi 70% din produsele necesare în proiectele de construcţii.

În acest context, Ministerul Economiei a lansat un program guvernamental cu numele ConstructPlus, prin care a promis un buget de 150 de milioane de euro pe an, timp de patru ani, pentru finanţarea investiţiilor în producţia de materiale de construcţii. Recent, reprezentanţii Ministerului Economiei au spus că, dintre cele 90 de cereri depuse pentru accesarea de fonduri, vor putea fi finanţate probabil maximum şapte-opt proiecte. Lista beneficiarilor nu a fost publicată nici până acum, deşi înscrierile s-au încheiat de mai bine de două luni. Numărul mare de proiecte propuse şi valoarea ridicată a investiţiilor arată cât de mare este nevoia de fabrici de materiale de construcţii în România.

Importurile de materiale de construcţii înseamnă înseamnă 8 miliarde de euro care ar putea fi produşi în România, potrivit estimărilor Ministerului Economiei. Mai mult, ministerul a pus această situaţie în contextul viitorului în care va fi nevoie de forţe proaspete pentru reconstrucţia Ucrainei, iar companiile de construcţii – inclusiv cele din România – va trebui să fie pregătite.

În top 30 producători de materiale de construcţii care activează în România, conform catalogului Cei mai mari jucători din economie – ediţia 2024, se observă că 17 companii sunt deţinute de grupuri internaţionale - din ţări ca Germania, Marea Britanie, Olanda, Franţa, Austria, Italia, Elveţia -, în vreme ce restul, adică 13, sunt businessuri locale, fondate de antreprenori români.

Companiile din industria materialelor de construcţii spuneau recent că se confruntă cu o schimbare de paradigmă, în care cererea scăzută duce la un declin al pieţei. Astfel, în contrast cu anul 2023, când producătorii de materiale de construcţii se angajau în campanii promoţionale active, situaţia s-a schimbat în prezent, devenind tot mai dificil pentru aceştia să menţină preţurile la un nivel competitiv fără să compromită calitatea produselor.

Din 2021 până la începutul anului 2023, pe fondul problemelor de aprovizionare şi de producţie ridicate de pandemie şi de război, materialele au ajuns să se scumpească chiar şi de câteva ori. Concurenţa redusă de pe unele pieţe din sectorul materialelor de construcţii este însă şi ea una dintre cauzele scumpirilor, după cum a constatat Consiliul Concurenţei în urma unui studiu derulat în acest domeniu.

Încă din momentul în care au apărut problemele în lanţurile de aprovizionate din cauza pandemiei, companiile care produc materiale de construcţii au identificat nevoia de a investi în fabrici noi în România sau în împrejurimi, pentru a avea materiile prime şi marfa necesare la îndemână. Antreprenorii români spuneau, la acea vreme, că lipseau multe materii prime pentru construcţii, iar faptul că nu există o consecvenţă în politică şi în legislaţie îi descurajează pe cei care ar vrea şi ar putea să facă astfel de investiţii.