Când toţi vorbesc de investiţii de miliarde de euro, susţinute din facturi, în producţia de energie şi în reţele, întrebarea cheie rămâne fără răspuns: cum creşte consumul? „Focusul trebuie să fie pe creştere. Dacă plăcinta va fi mai mare, avem bani de tranziţie“

Autor: Roxana Petrescu Postat la 23 mai 2024 30 afişări

Eurelectric este cea mai puternică organizaţie euro­peană dedicată sus­ţi­nerii intereselor in­dustriei energetice, care reuneşte mai bine de 3.500 de compa­nii din domeniului utilităţilor şi al producerii de energie.

Când toţi vorbesc de investiţii de miliarde de euro, susţinute din facturi, în producţia de energie şi în reţele, întrebarea cheie rămâne fără răspuns: cum creşte consumul? „Focusul trebuie să fie pe creştere. Dacă plăcinta va fi mai mare, avem bani de tranziţie“

China a bifat anul trecut o creştere a consumului de energie de 7%, iar pentru anul acesta este estimat un plus de 10%, în timp ce la nivelul UE consumul de energie a înregistrat o scădere de peste 3% anul trecut, speranţa fiind să ajungă la un procent de creştere de 2% în perioada 2024-2026  Fără revitalizarea cererii, planurile enorme de investiţii în domeniul producerii de regenerabile şi în reţele rămân fără obiect şi se transformă în motive inutile de creştere a facturilor, dar şi în probleme pentru gestionarea sistemului ♦ Ce va inversa tendinţa? Părerile sunt împărţite, aşa a reieşit din cea de-a doua zi a Eurelectric Power Summit, unul dintre cele mai mari evenimente destinate sectorului energetic, ţinut la Atena.

Eurelectric este cea mai puternică organizaţie euro­peană dedicată sus­ţi­nerii intereselor in­dustriei energetice, care reuneşte mai bine de 3.500 de compa­nii din domeniului utilităţilor şi al producerii de energie.

„Mizăm pe o creştere a consumu­lui de energie de 10%. Am ajuns la costuri de 0,4 milioane de euro pe MW pentru eoliene şi la 0,3 milioane de euro pe MW pentru solare. Am investit 60 de miliarde de euro în reţele. Am ajuns la o capacitate de stocare a energiei de 35 GW“, a spus Liu Zehong, executive vice chairman, Global Energy Interconnection De­ve­lop­ment and Cooperation Organi­zation (GEIDCO), care anterior a ocupat funcţia de executive vice president al State Grid Corporation of China (SGCC). Declaraţiile făcute de Liu Zehong descriu un peisaj mult diferit faţă de ceea ce se întâmplă pe plan european, inclusiv România, unde cererea de energie nu pare a-şi găsi forţele pentru o revenire. În acest timp, se vorbeşte despre un necesar de investiţii de 67 de miliarde de euro în reţelele UE şi de planuri pentru mii şi mii de MW de producere de ener­gie pentru care în acest moment nu există un consumator.

Datele Inter­na­tional Energy Agency arată că pen­tru anii 2024-2026, cererea de energie la nivelul UE ar putea avea un ritm de creştere de circa 2%, infim pentru a susţine o dezvol­ta­re suportabilă, mai ales pentru consu­matori, a industriei. Ce va determina creşterea consumu­lui? Părerile sunt îm­părţite. „După valul de creştere a so­cial media şi cloud, suntem la al trei­lea val marcat de inteligenţa artificială care va duce la dezvoltarea centrelor de date, mari consumatoare de ener­gie. Am început când oamenii şi-au dat seama că îşi iubesc pisicile şi câinii şi au început să posteze. Vorbim acum de puteri de GW şi vorbim de o cerere care nici măcar nu exista în ultimele nouă luni. Se fac contracte pe termen lung pentru alimentarea acestor centre cu 80 de dolari pe MWh, peste preţul pieţei“, a declarat Arshad Mansoor, preşedinte şi CEO, EPRI (Electric Power Research Institute), o organiza­ţie de research pe teme energetice din SUA. Nu toţi sunt însă de părere că centrele de date vor putea rezolva dile­ma creşterii consumului de energie, mai ales pentru Europa.

„Am trecut prin prea multe bule ca să mai cred una. Cererea de date din cloud a fost mai degrabă liniară. De ce? Pentru că industria această inovează. Ideea că un creier artificial va înlocui creierul uman este la fel de verosimilă ca bula cu maşinile autonome. Cererea de energie care va veni din zona de încălzire, transport şi industria va face ca cererea din centrele de date să pară nesemnificativă“, a replicat Michael Liebreich, CEO, Liebreich Associates, expert în domeniul energetic.

Speranţa este că totuşi indiferent de ce va determina creşterea cererii, să există acel ceva.

„Sunt tehnologii pe care trebuie să le studiem mai mult. Cererea va creşte oricum, chiar dacă de la IA sau electrificare“, a spus Kristian Ruby, secretar general, Eurelectric. Problema este că fără această creştere a cererii, care de fapt se traduce în creştere de PIB, factura tranziţiei este greu de suportat, întregul fenomen în sine pierzându-şi din consistenţă. „Electrificarea este esenţială şi nu este o problemă de bani, cu condiţia să creştem. Dacă plăcinta se face mai mare, vom putea face tranziţia. Focusul trebuie să fie pe creştere“, a atras atenţia Leonhard Birnbaum, CEO-ul grupului E.ON.

Economiile europene, la rândul lor, mizează pe creşterea consumului de energie.

„Electrificarea are un potenţial uriaş. Ne aşteptăm la o creştere de 40-50% a cererii de energie până în 2030, aceasta fiind motivaţia pentru proiectul nostru nuclear. Avem 6 GW de energie solară conectaţi la reţea. Am lansat proiectul de contracte pentru diferenţă pentru baterii şi vom creşte la 450 MW până în 2026 de la 25 MW“, a descris situţia din Ungaria, Attila Steiner, secretar de stat pentru energie şi politici de mediu în cadrul Ministerului Energiei maghiar. Începând cu 1 iulie 2024, la puţin timp după alegerile europene, Ungaria va prelua preşedinţia rotativă a Consiliului European, instituţie cheie care defineşte politicile şi priorităţile UE.

Direcţiile care vor fi adoptate, în lipsa unei creşteri solide a economiilor europene, se pot descărca în facturile plătite de consumatori şi tocmai de aceea focusul trebuie să fie pe dezvoltare.

„Industria şi-a pierdut focusul. Tatăl meu are peste 80 de ani şi niciodată nu şi-a citit factura. Asta până acum. Porneşte şi opreşte radiatorul pentru a putea face economii. Politicienii europeni ar trebui să se concentreze mai mult pe cetăţenii lor, nu să lupte pentru alţii. Trebuie să ne concentrăm mai mult pe unitate“, a conchis Károly Mátrai, CEO, MVM Group, grup energetic integrat pe verticală deţinut de statul maghiar. Spre comparaţie de Ungaria, care a fost bine reprezentată la summitul Eurelectric, niciun oficial român sau executiv de nivel înalt al vreunei companii româneşti din domeniul energetic nu a avut vreo intervenţie în cadrul summitului de la Atena.

„Electrificarea are un potenţial uriaş. Ne aşteptăm la o creştere de 40-50% a cererii de energie până în 2030, aceasta fiind motivaţia pentru proiectul nostru nuclear. Avem 6 GW de energie solară conectaţi la reţea. Am lansat proiectul de contracte pentru diferenţă pentru baterii şi vom creşte la 450 MW până în 2026 de la 25 MW.“ Attila Steiner, secretar de stat pentru energie şi politici de mediu în cadrul Ministerului Energiei, Ungaria

„Industria şi-a pierdut focusul. Tatăl meu are peste 80 de ani şi niciodată nu şi-a citit factura. Asta până acum. Porneşte şi opreşte radiatorul pentru a putea face economii. Politicienii europeni ar trebui să se concentreze mai mult pe cetăţenii lor, nu să lupte pentru alţii. Trebuie să ne concentrăm mai mult pe unitate.“ Károly Mátrai, CEO, MVM Group, Ungaria

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.