În Bochum, un oraş din valea industrială a Ruhrului, Heike Wischnewski, vânzătoare de brânzeturi, a declarat că se gândeşte să voteze pentru Alternativa pentru Germania (AfD), un partid de extremă dreapta.

Potrivit Financial Times, femeia, în vârstă de 60 de ani, ai cărei părinţi au emigrat din Polonia, este, de obicei, o susţinătoare a social-democraţilor. „Mi-ar plăcea să votez din nou pentru SPD”, a spus ea. Totuşi, problema este candidatul partidului, cancelarul Olaf Scholz. „Când îl ascult pe Scholz, tot ce spune este «am făcut cutare sau cutare lucru», dar toată lumea se întreabă: ce a făcut şi unde? Ai impresia că trăieşte într-o altă lume”, a adăugat Wischnewski.

Deşi se fereşte de extremiştii din AfD, Wischnewski a spus că „ar vrea să o creadă pe Alice Weidel”, liderul partidului şi candidatul la funcţia de cancelar. „Munca trebuie să dea roade din nou. Şi în ceea ce priveşte imigraţia, sunt de acord că oricine doreşte să trăiască aici trebuie să îşi facă partea de muncă.”

Pe măsură ce campania electorală se apropie de final, înaintea alegerilor federale de duminică, starea de spirit din Ruhr, un bastion al SPD şi simbol al modelului economic social de piaţă al Germaniei postbelice, reflectă o bulversare politică adâncă în cea mai mare democraţie europeană.

Duminică, AfD ar putea câştiga pentru prima dată circumscripţii directe în Ruhr, o regiune cu o mare imigraţie şi care se confruntă cu dezindustrializarea.

Scholz, care a declanşat alegeri anticipate în noiembrie după ce a renunţat la coaliţia sa nepopulară cu liberalii şi verzii, ar putea conduce SPD-ul către cel mai slab rezultat din 1887, cu doar 15%.

Un rezultat atât de slab pentru partidul care a dat foşti cancelari precum Willy Brandt, Helmut Schmidt şi Gerhard Schröder ar sublinia o schimbare semnificativă spre dreapta în cea mai mare economie europeană, care a stagnat în ultimii doi ani. Problemele economice ale ţării sunt o mare preocupare pentru alegători, dar campania electorală a fost dominată de o dezbatere intensă despre migraţie, agravată de o serie de atacuri mortale comise de migranţi.

Un rezultat slab al SPD ar complica şi mai mult formarea unei coaliţii stabile de către liderul conservator Friedrich Merz. Uniunea Creştin-Democrată (CDU) şi partidul său bavarez, CSU, ar urma să câştige alegerile cu aproximativ 30% din voturi, dar au exclus orice parteneriate cu AfD, care ar urma să obţină locul al doilea, cu aproximativ 20% din voturi.

Formarea unei coaliţii de guvernare ar putea fi, însă, dificilă dacă partidele mai mici depăşesc pragul de 5% şi intră în Bundestag, într-un moment în care Germania trebuie să facă faţă unor provocări internaţionale, precum deschiderea lui Donald Trump faţă de Rusia privind încheierea războiului din Ucraina, fără implicarea unui partener european.

Un astfel de partid ar putea fi Die Linke, un partid de extremă stânga, care a înregistrat o creştere recentă a sprijinului şi se estimează că va obţine aproximativ 6% din voturi. Potrivit unui sondaj Forsa din această săptămână, o coaliţie între SPD şi CDU/CSU ar putea să nu obţină majoritatea în parlament.

Profesorul Manfred Güllner de la Forsa a spus că nu a mai întâlnit niciodată un astfel de nivel de nemulţumire faţă de un cancelar în funcţie şi faţă de coaliţia guvernamentală. „Concluzia este o nemulţumire extremă faţă de coaliţie”, a spus Güllner.

Principala provocare democratică a Germaniei rămâne erodarea constantă a partidelor principale, care, în trecut, reuşeau să adune sub acelaşi acoperiş grupuri de alegători cu interese diferite. „Aceste partide au pierdut această capacitate”, a adăugat Güllner.

Regiunea Ruhr, un fost bastion al industriei miniere şi sediul conglomeratului siderurgic Thyssenkrupp, s-a confruntat cu dificultăţi în urma recesiunii din industria auto, principalul său client. Compania a anunţat recent că intenţionează să reducă 11.000 de locuri de muncă în Duisburg, ceea ce reprezintă 40% din forţa de muncă locală.

Această regiune a traversat dificultăţi şi în perioada 1970-1990, când au fost închise minele, iar de atunci a atras locuri de muncă în domeniul serviciilor, în special în jurul universităţilor şi al companiilor de logistică. Însă pandemia de Covid-19, urmată de doi ani de recesiune economică sub guvernarea lui Scholz, a amplificat resentimentele politice, în special în zonele cele mai sărace.

Hans-Peter Noll, care prezidează Zollverein, un fost complex carbonifer care găzduieşte acum un muzeu şi start-up-uri, a spus: „Marile structuri, cele care aveau grijă de muncitori şi rezolvau toate problemele, nu mai există.”

„Populismul oferă, din păcate, soluţii aparent bune celor care au pierdut în urma acestei transformări”, a adăugat Noll, fiu şi nepot de mineri.

Aceste tendinţe au fost vizibile şi la începutul acestei săptămâni, la liceul Maria Sibylla Merian din Bochum, unde elevii au organizat o dezbatere cu candidaţii locali. Daniel Zerbin de la AfD le-a explicat celor peste 200 de elevi, dintre care mulţi votau pentru prima dată, că „ţara trebuie să controleze migraţia în masă şi să decidă cine va putea fi primit în teritoriul ei”.