♦ Via Transilvanica este un traseu care porneşte la Putna, judeţul Suceava, şi se termină la Drobeta Turnu-Severin, având o lungime de aproape 1.400 de kilometri.

Lanţurile scurte de aprovizionare sunt unul dintre elementele adesea subestimate care contribuie la o economie verde, în condiţiile în care acest model de a face business poate reduce considerabil impactul asupra mediului înconjurător. Aceasta este direcţia de la care a pornit asociaţia Tăşuleasa Social din Bistriţa-Năsăud, ini­ţiatoarea Via Transilvanica, o rută care străbate România de la nord la sud, trecând prin zece judeţe, prin toate formele de relief, prin comunităţi locale rurale sau urbane, multe decuplate de lume şi aflate într-un stadiu avansat de sărăcie, iar altele printre cele mai prospere la nivel naţional. Pe parcursul celor 1.400 de kilometri de drum există numeroase exemple de economie cu emisii reduse, prin utilizarea eficientă şi durabilă a resurselor şi asigurarea incluziunii sociale, modele care previn inclusiv pierderea biodiversităţii. Unul dintre susţinătorii acestui proiect este Raiffeisen Bank.

„Este vorba despre un drum care ajunge şi în zeci de comunităţi etnice, majoritatea necunoscute, fiecare cu aport cultural deosebit. Împreună constituie unul dintre cele mai apreciate şi premiate proiecte de dezvoltare sustenabilă. (...) Este un model în care economia verde se întâlneşte cu economia circulară şi un lanţ scurt de aprovizionare, iar micii antreprenori au acces la un flux constant de posibili clienţi“, spun reprezentanţii Raiffeisen Bank.

Reţetele locale sunt valorificate cu ingrediente dintr-un lanţ alimentar scurt şi preparatele se regăsesc atât în restaurante, pensiuni şi hoteluri, cât şi în magazinele din oraşele care altfel tind să piardă legătura cu rezultatul muncii unor mici antreprenori. Pe Via Transilvanica sunt însă şi alte tipologii de antreprenori care pot renaşte la nivel de business odată cu un nou flux de cumpărători, mulţi dintre aceştia fiind parte din fenomenul turismului cultural.

„Vorbim despre teracotă ceramică, obiecte de metal sau sticlă reciclată, producţie de pălării, de la modele tradiţionale la unele complet upgradate de a treia generaţie aflată la conducerea afacerii, studiouri de producţie multimedia, servicii din zone de sport şi agrement.“

După inaugurarea oficială a Via Transilvanica, petrecută în octombrie, România a intrat pe harta mondială a statelor care au astfel de trasee ce îi ajută pe turişti să descopere şi să susţină dezvoltarea comunităţilor locale. Ruta este destinată iubitorilor de drumeţie, natură şi sport care vor să pornească pe ea la pas, cu bicicleta sau călare.

„Drumul conturează şi un traseu cultural turistic unic în Europa. Parcurgerea Via Transilvanica în ritm lent oferă ocazia aprofundării fiecărui peisaj, descoperirii culturii locale, a micilor afaceri, a meşteşugarilor şi a artiştilor. Drumul leagă acum comunităţi încurajate să conserve moştenirea lor culturală, dar şi să se dezvolte economic într-un mod sustenabil. Mici comunităţi care altfel ar fi fost necunoscute şi ocolite. Producătorii locali ce se regăsesc de-a lungul drumului învaţă cum să păstreze şi transmită mai departe tradiţiile şi meşteşugurile, devenind ancore pentru atragerea turiştilor, dar şi pentru dezvoltarea locală.“

Raiffeisen Bank, partener în proiectul Via Transilvanica, are un portofoliu cu peste 2,28 milioane de clienţi, persoane fizice şi juridice, având şi o strategie legată de dezvoltarea comunităţilor în care funcţionează. Raiffeisen Bank investeşte anual aproximativ două milioane de euro pentru educaţie financiară, sport ca stil de viaţă sănatos, artă şi cultură româneşti, ecologie urbană şi asistenţă socială. La intersecţia acestor direcţii strategice se regăseşte şi Via Transilvanica, un traseu care porneşte la Putna, în judeţul Suceava, şi se termină la Drobeta Turnu-Severin, având o lungime de aproape 1.400 de kilometri.