Luni, Ucraina intră în al patrulea an de război total cu Rusia, dar incertitudinea privind sprijinul Statelor Unite, principalul său aliat, planează asupra conflictului. Potrivit Reuters, în acest timp, trupele ucrainene, epuizate, luptă pentru a rezista în faţa atacurilor continue ale inamicului.

Săptămâna trecută, Donald Trump l-a descris pe Volodymyr Zelenskiy drept un „dictator” nepopular, afirmând că acesta ar trebui să încheie rapid un acord de pace pentru a-şi salva ţara. În replică, liderul ucrainean a susţinut că fostul preşedinte american trăieşte într-o „bulă de dezinformare”.

Dincolo de acest schimb de replici, oficialii americani au iniţiat discuţii directe cu Rusia în Arabia Saudită, excluzând Kievul şi Europa, ceea ce marchează o schimbare semnificativă a politicii americane faţă de război.

Washingtonul a precizat că nu va trimite trupe pentru a garanta securitatea Ucrainei în eventualitatea unui acord de pace, transferând această responsabilitate asupra puterilor europene, care ar putea întâmpina dificultăţi fără sprijinul SUA.

Între timp, Zelenski a intensificat contactele diplomatice. El a cerut Europei să îşi consolideze apărarea şi a îndemnat SUA să adopte o abordare pragmatică.

Începând de vineri, preşedintele ucrainean a purtat o serie de convorbiri telefonice, în principal cu lideri europeni, pentru a discuta direcţia viitoare a conflictului.

„Trei ani de rezistenţă. Trei ani de recunoştinţă. Trei ani de eroism absolut al ucrainenilor. Mândri de Ucraina!”, a scris el pe Telegram, în timp ce liderii străini au început să sosească pentru a marca aniversarea.

Printre aceştia s-au numărat preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, şi liderii Canadei, Finlandei, Danemarcei, Norvegiei şi Suediei, fiind întâmpinaţi de ministrul de externe al Ucrainei şi de şeful de cabinet al lui Zelenski.

De la începutul invaziei ordonate de Vladimir Putin, mii de ucraineni şi-au pierdut viaţa, iar peste şase milioane trăiesc ca refugiaţi în străinătate. Conflictul a devenit cea mai sângeroasă dispută militară din Europa de la al Doilea Război Mondial.

Pierderile militare sunt devastatoare, dar datele exacte rămân strict secrete. Estimările occidentale variază, dar indică sute de mii de soldaţi ucişi sau răniţi de ambele părţi. Tragedia a afectat profund societatea ucraineană, cu funeralii militare devenite o realitate cotidiană. Oamenii sunt epuizaţi, iar sirenele raidurilor aeriene le-au transformat nopţile într-un coşmar.

În ultimele 24 de ore, Rusia a lansat 185 de drone asupra Ucrainei, însă forţele aeriene ucrainene au declarat că atacul nu a provocat pagube semnificative. În acelaşi timp, o lovitură ucraineană în adâncimea teritoriului rus a vizat rafinăria de petrol din Ryazan, unde au fost raportate cel puţin cinci explozii.

Pe front, trupele ucrainene se confruntă cu un adversar superior numeric, iar viitorul sprijinului militar american este incert. Nu este clar dacă aliaţii europeni ar putea compensa lipsa ajutorului SUA în cazul unei reduceri sau încetări a acestuia.

Evhen Kolosov, medic-şef la un punct de stabilizare al brigăzii ucrainene Spartan, care luptă în est, a descris starea de oboseală psihologică a soldaţilor: „Ei continuă să lupte, dar cei care sunt aici de la începutul războiului sunt epuizaţi, mai ales mental, la fel ca medicii. Este dificil, dar acesta este războiul. Nimeni nu a spus că va fi uşor.”

Fostul ministru de externe al Ucrainei, Pavlo Klimkin, consideră că Zelenskiy trebuie să menţină relaţiile strategice cu Washingtonul, dar şi să consolideze legăturile cu Europa şi să caute sprijin din partea unor ţări precum China şi India.

Klimkin nu crede că relaţiile cu SUA au ajuns într-un punct critic, în ciuda declaraţiilor lui Trump. „O tornadă nu durează la nesfârşit, va trece. Important este să nu o alimentăm.”

Deşi un acord de pace echitabil şi durabil pare puţin probabil în acest an, Klimkin sugerează că ar putea apărea elemente ale unui armistiţiu.

Unul dintre punctele centrale ale negocierilor actuale este un acord care ar permite SUA accesul la resursele minerale ale Ucrainei. Trump a cerut sute de miliarde de dolari ca recompensă pentru sprijinul american, însă Zelenski a refuzat să semneze un proiect iniţial de acord, susţinând că acesta nu este în interesul Ucrainei şi nu include garanţiile de securitate necesare.

Trump a afirmat vineri că un acord este aproape finalizat, deşi detaliile rămân neclare.

Potrivit Reuters, negociatorii americani au făcut presiuni asupra Ucrainei, sugerând chiar restricţionarea accesului la sistemul Starlink, furnizat de Elon Musk, esenţial pentru operaţiunile militare ale Kievului.

Trump a mai insistat ca Ucraina să organizeze alegeri în timpul războiului, un argument care se aliniază cu retorica Rusiei, care contestă legitimitatea lui Zelenski.

Mandatul lui Zelenski urma să expire în mai anul trecut, dar din cauza legii marţiale – în vigoare de la începutul invaziei şi care interzice organizarea de alegeri – scrutinul nu a avut loc.

Duminică, Zelenski a declarat că este dispus să renunţe la funcţia sa dacă acest lucru ar asigura pacea, sugerând că plecarea sa ar putea facilita aderarea Ucrainei la NATO.