Anul 2017 marchează 10 ani de existenţă a sistemului de pensii private obligatorii în România, iar cele mai recente date arată importanţa acestui sistem pentru contributori şi pentru economie. Astfel, la sfârşitul lunii septembrie 2017, existau 7 milioane de participanţi la fondurile de pensii Pilon II, suma cumulată în conturile lor fiind de peste 38 de miliarde de lei, iar câştigul total fiind de cca. 7 miliarde de lei. Potrivit aceloraşi date, valoarea medie a unui cont este de aproximativ 5.500 de lei, în timp ce peste un milion de participanţi au peste 10.000 de lei în cont. Pentru acest prim deceniu, randamentul mediu anualizat al Pilonului II se ridică la 9,1%.

„Sistemul de pensii private obligatorii a devenit în cei zece ani de activitate un pilon de sprijin pentru o întreagă generaţie, un fapt extrem de important, dacă luăm în calcul evoluţiile îngrijorătoare din societatea noastră, precum îmbătrânirea accentuată a populaţiei, migraţia tinerilor şi scăderea numărului de oameni activi. Mai mult, industria pensiilor Pilon II din România este una extrem de competitivă în Europa, oferind cele mai bune randamente reale, potrivit instituţiilor de specialitate. În al treilea rând, fondurile contributorilor se întorc în economia românească, generând activităţi economice, venituri pentru stat şi noi locuri de muncă”, afirmă Iulius Postolache, Preşedintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România.

Trei din patru români aşteptă o pensie de peste 500 de euro, în momentul retragerii din viaţa activă, arată un studiu realizat pe platforma iVox, la solicitarea APAPR, despre atitudinea românilor faţă de sistemul de pensii, desfăşurat în perioada 15-29 septembrie, la care au participat 1.827 români, utilizatori de Internet, din mediul urban.

Deşi trei sferturi dintre români îşi doresc o pensie peste pragul de 500 de euro, în prezent, doar 1,03% dintre pensionari primesc la final de lună o pensie în valoarea de peste 500 de euro. Studiul recent mai arată că 35% din respondenţi, adică mai bine de o treime, nu economiseşte deloc, în timp ce 36% din respondenţi pun deoparte mai puţin de 300 de lei pe lună, adică puţin pete 50 de euro. Numai un sfert din respondenţi a declarat că economiseşte peste 300 de lei pe lună. La întrebarea „Ce vă împiedică să faceţi economii mai mari decât faceţi deja”, 70% din respondenţi au afirmat că veniturile reduse şi doar

circa 5% au declarat că au încredere în pensia pe care o vor primi de la stat şi, astfel, nu consideră că vor avea nevoie de economii suplimentare.

„Românii au aşteptări mari de la pensia pe care o vor primi la bătrâneţe, deşi în acest moment nu pot să pună deoparte bani pentru a avea o bătrâneţe fără griji, iar diferenţa între aşteptările românilor şi realitatea curentă este foarte mare. În aceste condiţii, Pilonul II în forma sa actuală este singura formulă care poate oferi o speranţă pentru milioane de români că vor ajunge la o un nivel de pensie care să le asigure un trai bun. De asemenea, fondurile de pensii deja au un rol important în susţinerea economiei României şi în acelaşi timp adresează o nevoie socială acută pentru populaţie pentru economisire pe termen lung”, afirmă Iulius Postolache, preşedintele APAPR.

Şi Europa se confruntă cu provocarea menţinerii unui sistem sustenabil de pensie, în condiţiile în care raportul dintre populaţia de peste 64 de ani şi populaţia activă va creşte de la 28%, cât era în 2015, la 51%, până în 2050, potrivit OECD. În aceste condiţii, Pilonul I de pensii (pensiile obligatorii de stat) se va confrunta cu adevărate provocări.

Dacă în 2013, populaţia Europei atingea 502 milioane de locuitori, până în anul 2060, va ajunge la 523 de milioane de locuitori. În acelaşi timp, va creşte şi gradul de îmbătrânire a populaţiei: de la 13,3%, în prezent (persoane între 65-79 de ani) la 16,6%, în 2060, iar rata celor peste 80 de ani se va dubla: de la 5,1%, cât este în prezent, la 11,8%, în 2060. Ponderea forţei de muncă activă va scădea, de asemenea, de la 211 milioane de angajaţi (în prezent), la 202 milioane de angajaţi, în 2016.

Ţările cu cele mai bune sisteme de pensii din lume au mizat pe sisteme mixte de pensii, care îmbină pensia privată de stat cu pensia privată obligatorie. Astfel, Danemarca este considerată ţara cu cel mai bun sistem de pensii din lume, potrivit Melbourne Mercer Global Pension Index, urmată de Olanda şi de Australia.

„O Europă aflată în plin proces de îmbătrânire demografică nu se poate sprijini doar pe sistemele publice de pensii: fondurile private de pensii sunt necesare pentru ca oamenii să primească pensii rezonabile şi sustenabile. Experienţa statelor europene cu cele mai performante sisteme de pensii arată importanţa pe care o au schemele private în formularea unor politici eficiente în acest domeniu. După cum putem bine observa în România, fondurile de pensii private sunt esenţiale pentru ca oamenii să primească ceea ce-şi doresc de la pensiile lor, de aceea este vital să continuaţi dezvoltarea lor”, a declarat Matti Leppälä, Secretar General al organizaţiei PensionsEurope.