UE trebuie să participe la negocierile de pace dintre Rusia şi Ucraina pentru a contura viitoarea arhitectură de securitate a Europei, a declarat preşedintele blocului european, raportează Financial Times.

Acest apel vine în contextul în care António Costa şi alţi lideri europeni de rang înalt se pregătesc să se întâlnească la Paris pentru a discuta răspunsul lor la decizia preşedintelui american Donald Trump de a iniţia discuţiile privind încheierea războiului de aproape trei ani dintre Ucraina şi Rusia lui Vladimir Putin.

Întâlnirea de la Paris are loc în paralel cu pregătirile diplomaţilor de top ai SUA şi Rusiei pentru o întrevedere directă în Arabia Saudită. Discuţiile se vor concentra pe gestionarea negocierilor care avansează rapid şi pe solicitarea lui Trump ca Europa să îşi reducă dependenţa de sprijinul militar american.

Săptămâna trecută, Trump a anunţat că va purta negocieri bilaterale cu Putin pentru a pune capăt conflictului, ceea ce a alarmat capitalele europene, îngrijorate că un acord ar putea fi încheiat fără implicarea lor.

„Dacă Trump doreşte cu adevărat ca europenii să îşi asume o mai mare responsabilitate pentru propria securitate, atunci aceştia trebuie să joace un rol central în conturarea noii arhitecturi de securitate”, a declarat Costa pentru Financial Times.

„Nu este vorba doar despre Ucraina”, a subliniat Costa, care reprezintă cei 27 de lideri ai UE, într-un interviu acordat la Conferinţa de Securitate de la München. „Negocierile privind noua arhitectură de securitate trebuie să ţină cont de faptul că Rusia nu reprezintă doar o ameninţare pentru Ucraina, ci una globală.”

Declaraţiile lui Costa vin într-un context tensionat, după o săptămână de anunţuri surprinzătoare din partea administraţiei Trump. Printre acestea se numără negocierile din Arabia Saudită dintre senatorul Marco Rubio şi ministrul rus de externe Serghei Lavrov, precum şi un discurs tranşant al vicepreşedintelui JD Vance, care a acuzat guvernele europene de încălcarea statului de drept şi de o „ameninţare internă” mai periculoasă decât Rusia.

Sâmbătă, Keith Kellogg, trimisul lui Trump pentru Ucraina, a declarat că ţările europene nu vor avea un „loc la masă” în negocieri, deşi opiniile lor ar putea fi luate în considerare.

În urma acestei declaraţii, SUA a solicitat informaţii de la capitalele europene cu privire la resursele pe care le-ar putea furniza Ucrainei post-conflict, inclusiv arme, fonduri şi trupe de menţinere a păcii. Oficialii au descris această solicitare ca pe o oportunitate pentru Europa de a influenţa procesul de negociere.

„Negocierile trebuie să aibă loc între beligeranţi”, a spus Costa. „Desigur, Ucraina şi Rusia trebuie să discute direct. Dar acest război nu priveşte doar Ucraina, ci securitatea întregii Europe.”

Înainte de invazia Ucrainei, în februarie 2022, Putin a cerut NATO să-şi reducă prezenţa militară în Europa de Est, cerere respinsă de alianţă şi de statele sale membre.

Costa a subliniat că Bruxelles-ul trebuie să fie parte din negocieri, având în vedere poziţia agresivă a Rusiei faţă de statele baltice – Estonia, Letonia şi Lituania, membre UE şi NATO – precum şi ocuparea unor teritorii din flancul estic al Uniunii Europene.