♦ În primele nouă luni din 2023, investiţiile din fondurile UE au fost, în România, de 30,8 mld. lei (6,1 mld. euro), faţă de 23,5 mld. lei (4,7 mld. euro) cât au însemnat cheltuielile de capital (investiţii din buget) ♦ Astfel, UE a participat într-o proporţie de 57,6% la investiţiile statului în primele nouă luni din an, iar statul într-o proporţie de 42,4%. Cheltuielile nu includ fondurile din PNRR.

Execuţia bugetară la nouă luni din an, publicată de Ministerul de Finanţe, nu arată bine. Cheltuielile au luat-o razna, iar veniturile nu fac faţă acestor chel­tuieli. Guvernul plafo­nează chel­tuielile în administraţie pentru noiembrie şi decembrie la media ultimelor zece luni, iar administraţia locală fierbe pentru că, aşa cum este obişnuită, plăţile pentru investiţii se fac, de obicei, la finele anului, majoritatea în decembrie. De aceea mereu deficitul bugetar creşte puternic la final de an.

Doar că, la nouă luni, deficitul bugetar a ajuns la 3,55% din PIB. Era programat, la început de an, la 4,4% din PIB. Acum guvernul vorbeşte de un deficit de 5,5% din PIB, dar nici pisica care doarme pe fotoliu nu crede asta. Pe puţin 5,8% va fi deficitul, spun analiştii financiari de la CFA România.

Dacă vorbim de cheltuieli, aici este şi un lucru bun. Cheltuielile de investiţii, în special cele pentru infrastructură, sunt cele mai mari de când România este în UE, dacă nu dintotdeauna. Desigur, şi PIB-ul creşte şi este normal ca cheltuielile nomi­nale să crească. Preţurile cresc, cheltuielile cresc, prin urmare.  Dar ceva se schimbă.

În primele nouă luni din an, cheltuielile de investiţii au fost de 54 de miliarde de lei (11 mld. euro). Dar nu sunt cheltuieli care să apese asupra deficitului pentru că aproape 60% din aceste cheltuieli vin din fonduri UE, fonduri care nu includ sumele din PNRR, ci doar cele alocare prin programul de finanţare 2021-2027. La nouă luni din 2023, investiţiile statului au fost de 54,3 miliarde de lei, din care 30,3 miliarde de lei au venit de la UE, iar 23,8 miliarde de lei de la buget. UE a finanţat (în primele nouă luni din an) construcţia drumurilor şi a autostrăzilor din România în proporţie de 57,6%, iar bugetul de stat în proporţie de 42,4%. Aşa că meritul principal al avansului din ce în ce mai bun al lucrărilor de infrastructură este al UE, care a ajuns principalul finanţator al construcţiilor autostrăzilor din România. În 2018, finanţarea UE pentru infrastructura Româ­niei era la 25% din total. Azi a ajuns la 58%.

Dacă vorbim de cheltuielile statului, altele decât cele în care sunt implicate fonduri UE, lucrurile se complică. Guvernul nu va mai face o rectificare bugetară în acest an, iar ministrul finanţelor, Marcel Boloş, a explicat, într-un interviu la Digi 24: dacă am face rectificare, toată lumea s-ar repezi pe bani şi nu am mai putea ţine deficitul sub 6% din PIB. Aşa că cei care rămân fără bani, vor fi ajutaţi din fondul de rezervă al guvernului. Fondul de rezervă este aproape gol, mai avea, săptămâna trecută, vreo

350 de milioane de lei, dar – din nou - aşteaptă bani de la UE ca să se umple. Iar UE dă bani, aproape 60% din fondurile pentru investiţiile statului, din primele nouă luni din an, vin de la UE. Dar cum să stăvileşti cheltuielile nerentabile?

Nu mai cumpăraţi hârtie igienică cu baxurile ca să cheltuiţi banii şi să nu vă fie retrase fondurile pentru anul viitor, îi sfătuia, săptămânile trecute, acelaşi Boloş pe funcţionarii publici. Dacă aşa se întâmplă, înseamnă că practica de acum

20 de ani nu a dispărut. În acea vreme, Camera Deputaţilor rămânea cu bani, la final de an. Şi atunci secretariatul Camerei îşi trimitea angajaţii prin papetării şi librării să cumpere pixuri şi creioane, agende şi baxuri de hârtie A4, de care nu avea nevoie, doar ca să cheltuiască banii, ca să nu le fie redus bugetul în anul care vine pentru că nu au cheltuit cât li s-a dat în anul curent.