Consiliul Concurenţei a de­clan­şat trei investigaţii – pe pieţele de ulei de floarea soarelui, zahăr şi unt - privind posibile înţelegeri de stabilire a preţurilor, în contextul în care rata anuală a inflaţiei în luna februarie 2023 comparativ cu luna februarie 2022 a fost de 15,5%, dar preţurile celor trei bunuri au crescut în aceeaşi perioadă cu cel puţin 30% şi până la peste 60%, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică. La raft însă, avansul e mult mai rapid, uneori fiind vorba chiar de dublări de preţ şi asta în condiţiile în care fiecare dintre cele trei reprezintă un bun de larg consum, regăsit frecvent în coşul de cumpărături.

♦ Rata medie a inflaţiei a fost de circa 15% în luna februarie a acestui an versus februarie 2022 ♦ Totuşi, preţurile la ulei, unt şi zahăr au crescut cu 30-60% în aceeaşi perioadă arată INS ♦ La raft însă, avansul e mult mai rapid, uneori fiind vorba chiar de dublări de preţ.

Consiliul Concurenţei a de­clan­şat trei investigaţii – pe pieţele de ulei de floarea soarelui, zahăr şi unt - privind posibile înţelegeri de stabilire a preţurilor, în contextul în care rata anuală a inflaţiei în luna februarie 2023 comparativ cu luna februarie 2022 a fost de 15,5%, dar preţurile celor trei bunuri au crescut în aceeaşi perioadă cu cel puţin 30% şi până la peste 60%, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică. La raft însă, avansul e mult mai rapid, uneori fiind vorba chiar de dublări de preţ şi asta în condiţiile în care fiecare dintre cele trei reprezintă un bun de larg consum, regăsit frecvent în coşul de cumpărături.

„Avem suspiciuni că unii producători au profitat de contextul economic actual, respectiv de creşterea inflaţiei, şi s-au în­ţeles să crească suplimentar pre­ţurile de vânzare pentru unele pro­duse, obţinând, astfel, pro­fituri mai mari, nemeritate. Dacă, în urma investigaţii­lor, vom constata acest gen de practici, le vom sancţio­na drastic“, a declarat Bog­dan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

Afirmaţiile sale şi totodată investigaţiile Concurenţei vin într-o perioadă în care inflaţia este la cote record, iar scumpirile pe bandă rulantă mănâncă din puterea de cumpărare a românilor.

Rata anuală a inflaţiei în luna februarie 2023 a fost de 15,5%. Spre comparaţie, rata medie a inflaţiei la nivelul tuturor ţărilor UE este de 9,9% în februarie 2023, iar în zona euro ea scade la 8,5%. Astfel, deşi a­ceasta este o problemă generală în în­treaga Europă, ritmul de creştere al preţurilor diferă foarte mult între Vest şi Est. Mai exact, ţări bogate, cu salarii de câteva ori mai mari decât în Ro­mânia, anunţă creş­teri de preţuri de o cifră. Spre exemplu, micuţul stat Lu­xem­burg, unde sala­riul minim este de a­proape 2.400 de euro pe lună, a avut în fe­bruarie 2023 o rată a in­fla­ţie de doar 4,3%. În Spa­nia, Grecia, Franţa şi Belgia preţu­rile au crescut cu circa 6%.

În ceea ce priveşte scumpirile celor trei produse analizate de Concurenţă în Româ­nia, pe datele oficiale de la INS, acestea sunt mult mai alerte. Mai exact, creşterea preţului la zahăr este de aproape cinci ori mai rapidă decât rata inflaţiei.

Investigaţiile Consiliului Concurenţei au presupus inspecţii inopinate la sediile şi punctele de lucru ale mai multor firme de pe piaţa producţiei şi comercializării de ulei de floarea soarelui, precum Bunge Româ­nia (acţionariat american), Expur (acţiona­riat francez), Prutul (acţionariat românesc) şi Ardealul (acţionariat românesc), dar şi de pe piaţa producţiei şi comercializării de unt, printre companiile vizate fiind Alba­lact, Covalact şi Dorna Lactate (parte din grupul francez Lactalis), Friesland Româ­nia (acţionariat olandez), Lacto Food şi Fa­brica de Lapte Braşov (acţionariat grecesc).

Bunge (Floriol), Expur (Bunica) şi Prutul (Spornic), cei mai mari producători de ulei de consum din România, spuneau în 2022 pentru ZF că seceta, costurile în creştere şi războiul din Ucraina sunt prin­cipalii factori care au stat la baza creşterii preţului.

În ceea ce priveşte piaţa fabricării şi comercializării de zahăr, aici s-au derulat inspecţii la firmele Agrana România (acţio­nariat austriac), companie care are două fabrici pe plan local, din care doar într-una produce zahăr din sfeclă de zahăr, Pfeifer & Langen România (acţionariat german), ca­re a deţinut anterior fabrica Zahărul Ora­dea şi Lucsor Impex (ac­ţionariat româ­nesc), care comercializează produse alimentare.

Cum justifică un producător de zahăr creşterea preţului la peste 5 lei/kg?

„Scumpirea în piaţa zahărului a pornit de la scumpirea gazului, pentru că seminţele au nevoie de gaz pentru procesare, preţul inputurilor a crescut pentru fermieri, producţia de sfeclă de zahăr a fost mai mică anul trecut şi costul cu salariile a crescut în industria alimentară. În plus, din Ucraina vin cantităţi mari de zahăr brut din sfeclă de zahăr, cu 720-750 euro/tonă, 70 euro transport şi 100 de euro este ambalatul, iar ca producător ajungi la un profit de maximum 10% la raft, nu avem marje foarte mari. Creşterea este normală, iar preţul zahărului nu a crescut doar în România, ci peste tot în Europa“, a spus Mihaela Neagu, director general al Best Achiziţii, compania care operează fabrica de zahăr Bod din judeţul Braşov. Ea a cumpărat recent alături de un partener fabrica de zahăr de la Luduş (jud. Mureş), deţinută de grupul francez Tereos.

Totuşi, datele arată că inflaţia e mai mare în România ca în alte ţări. Mai mult, tot mai multe voci – inclusiv executivi ai grupului Societe Generale (proprietarii BRD) au declarat pentru cotidianul Financial Times că multe preţuri sunt majorate şi artificial.