Agenţia de rating Fitch arată într-o analiză că incertidudinea politică din România va întârzia reformele fiscale necesare corectării deficitului bugetar.

În decembrie 2024 Fitch a revizuit perspectiva ţării noastre la BBB- cu perspectivă negativă, fiind astfel la un pas de retrogradarea în „junk”.

„Evoluţiile din acest an sunt în concordanţă cu perspectiva Fitch, exprimată încă din revizuirea ratingului din decembrie 2024, când perspectiva României a fost modificată la negativă, potrivit căreia incertitudinea politică va rămâne ridicată cel puţin până la alegerile prezidenţiale”, arată Fitch.

Vedeţi mai jos comunicatul integral:

Incertitudinea politică va rămâne ridicată în România în perioada premergătoare reluării alegerilor prezidenţiale din mai. Provocările legate de reducerea deficitului record, stabilizarea datoriei şi riscurile privind stabilitatea guvernului de coaliţie în contextul polarizării sociale sunt reflectate în perspectiva negativă a ratingului suveran „BBB-” al României. 

Cei trei candidaţi principali înaintea primului tur de scrutin din 4 mai sunt Crin Antonescu, candidatul oficial al guvernului de coaliţie format din trei partide; George Simion, liderul Alianţei pentru Unirea Românilor (AUR), al doilea cel mai mare partid din parlament; şi primarul Bucureştiului, Nicuşor Dan, care candidează ca independent.

Dacă niciun candidat nu obţine peste 50% din voturi în primul tur, un al doilea tur de scrutin va avea loc pe 18 mai. 

Incertitudinea politică a crescut semnificativ după ce Curtea Constituţională a României a anulat rezultatul primului tur al alegerilor prezidenţiale din noiembrie, în urma victoriei surprinzătoare a ultranaţionalistului Călin Georgescu, din cauza unor presupuse ingerinţe străine. Alegerile parlamentare din decembrie au dus la un legislativ mai fragmentat, cu o creştere a partidelor de extremă dreaptă, anti-UE. 

Evoluţiile din acest an sunt în concordanţă cu perspectiva Fitch, exprimată încă din revizuirea ratingului din decembrie 2024, când perspectiva României a fost modificată la negativă, potrivit căreia incertitudinea politică va rămâne ridicată cel puţin până la alegerile prezidenţiale. La începutul lunii martie, Curtea Constituţională a respins în unanimitate candidatura lui Georgescu pentru alegerile din mai, ceea ce a condus la unele proteste din partea susţinătorilor săi. Georgescu a acceptat decizia şi l-a susţinut pe George Simion, a cărui candidatură ar putea deveni acum punctul central pentru atragerea sentimentului anti-sistem şi a voturilor de protest. 

Politica externă şi apărarea sunt responsabilităţi-cheie ale preşedintelui, însă acesta nu are un rol formal în politica economică sau în măsurile direct legate de absorbţia şi alocarea fondurilor UE. Cu toate acestea, rezultatul alegerilor prezidenţiale ar putea avea implicaţii asupra încrederii investitorilor, sustenabilităţii guvernului de coaliţie şi capacităţii sale politice de a implementa consolidarea fiscală. 

Ciclul electoral prelungit este probabil să întârzie măsuri suplimentare de consolidare fiscală cel puţin până în a doua jumătate a anului 2025, aşa cum am remarcat atunci când am confirmat ratingul României la „BBB-”/Negativ pe 21 februarie. Fără măsuri suplimentare, considerăm că există riscuri pentru prognoza noastră privind deficitul din 2025, estimat la 7,5% din PIB, mai ales având în vedere deficitele lunare mari de la începutul anului 2025.

Conform datelor pe bază de cash, deficitul bugetar din ianuarie şi februarie 2025 a fost de 30 miliarde de lei (echivalentul a 1,6% din PIB-ul prognozat pentru 2025), similar cu nivelul de 29 miliarde de lei înregistrat anul trecut, ilustrând dilemele de politică economică legate de consolidarea fiscală, având în vedere impactul potenţial negativ asupra creşterii economice.

În plus, la fel ca majoritatea ţărilor UE, România se va confrunta cu presiuni pentru creşterea cheltuielilor de apărare (2024: 2,3% din PIB). 

În pofida riscurilor politice şi fiscale, scenariul nostru de bază prevede o redresare modestă, cu o creştere a PIB-ului de 1,4% în 2025 şi 2,2% în 2026, contribuind la reducerea deficitului la un nivel încă ridicat, de 6,8% din PIB în 2026.

Totuşi, acest lucru nu va împiedica creşterea accentuată a raportului datorie guvernamentală/PIB, care va ajunge la 62% în 2026 (faţă de 49% în 2023), depăşind media prognozată pentru ratingul actual „BBB” de 56%, şi urcând până la aproximativ 70% din PIB până în 2028, conform estimărilor noastre de bază.