Mircea Jumanca, activistul pentru protecţia mediului, care este şi ghid de turism, spune că motivul prăbuşirii Cascadei Bigăr a fost intervenţia omului.

Mircea Jumanca a explicat, pentru Deutsche Welle, că motivul prăbuşirii Cascadei Biger este intervenţia omului în circuitul apei.

„Travertinul, roca din care este formată acea cascadă, este un calcar care se depune constant odată cu trecerea apei dulci. Dar apa din izbucul care alimenta cascada a fost deviată pentru o păstrăvărie, astfel că roca nu a mai avut parte de necesarul ei natural”, a precizat Jumanca.

Activistul de mediu a precizat că a observat fisuri în corpul cascadei în ultimii doi ani.

Romsilva respinge informaţiile expuse de Mircea Jumanca, despre care spune că sunt false. Cei de la Romsilva susţin că nu există legătură între prăbuşirea cascadei Bigăr şi captarea apei de către păstrăvăria Valea Miniş.

„Care este adevărul? Păstrăvăria Valea Miniş a fost construită în perioada 1986-1988, inclusiv o lucrare de captare pe izvorul Bigăr, iar în ultimii 33 de ani nu s-a mai efectuat nicio lucrare suplimentară, deci nu aceasta este cauza prăbuşirii cascadei. Aşa cum am precizat anterior, cascada Bigăr s-a prăbuşit din cauze naturale, sub propria greutate, în urma acumulării în timp a travertinului şi a muşchiului”, arată Romsilva, care a publicat, pe pagina de Facebook, imagini noi, cu momentul în care Cascada Bigăr s-a prăbuşit.

Cascada Bigăr din Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa s-a prăbuşit luni, în jurul orei 18.00, din cauze naturale, a anunţat Romsilva.

„Avem, din păcate, şi o veste neplăcută. Cascada Bigăr, unul dintre cele mai frumoase obiective turistice din Parcul Naţional Cheile Nerei - Beuşniţa, s-a prăbuşit astăzi din cauze naturale”, a anunţat luni pe Facebbok Regia Naţională a Pădurilor Romsilva.

Reprezentanţii regiei susţin că travertinul şi muşchii care s-au acumulat în timp au crescut în dimensiuni şi greutate, iar luni cascada a cedat sub propria greutate.