Un brazilian preia conducerea uzinei Dacia de la Mioveni
Începând de la 1 februarie 2022, Carlos Carrinho va fi numit în funcţia de director executiv al Uzinei Vehicule Dacia şi coordonator al Platformei Industriale Dacia Mioveni. Carlos Carrinho va prelua noua responsabilitate de la Miguel Oliver Boquera, care va fi, de la 1 februarie 2022, director al uzinelor din Tanger şi Casablanca din Maroc.
Începând de la 1 februarie 2022, Carlos Carrinho va fi numit în funcţia de director executiv al Uzinei Vehicule Dacia şi coordonator al Platformei Industriale Dacia Mioveni. Carlos Carrinho va prelua noua responsabilitate de la Miguel Oliver Boquera, care va fi, de la 1 februarie 2022, director al uzinelor din Tanger şi Casablanca din Maroc.
Carlos Carrinho este în prezent director al Uzinei Renault din Curitiba (Brazilia). Absolvent al Universităţii Federale din Rio de Janeiro, specializarea inginerie navală, şi deţinător al unui master în ingineria structurilor metalice, Carlos Carrinho a lucrat începând din anul 1999 în industria de automobile, deţinând funcţii de conducere în perimetrul industrial, în cadrul companiilor Volkswagen şi Jaguar Land Rover, înainte de a se alătura, în 2018, Grupului Renault.
Miza noului director o reprezintă accelerarea producţiei lui Jogger, noul model din gama Dacia dar şi electrificarea începând cu 2023 când va fi lansat modelul Jogger cu sistem hibrid de propulsie.
Decalajul tehnologic dintre Dacia şi Renault s-a redus la circa patru ani, iar inovaţiile prezente acum pe modelele constructorului francez vor fi implementate mai repede şi pe automobilele produse la Mioveni.
În prezent în România Grupul Renault mai produce la Mioveni pe lângă maşini şi motorul de 1.0 litri TCe, cel de 0,9 TCe şi cel de 1,2 litri, dar şi cutii de viteze. Dacă acum tot ce se produce la Mioveni depinde 100% de motorul pe benzină, după 2035 întreaga producţie de motoare şi transmisii va înceta din cauza limitărilor impuse de Comisia Europeană.
Dincolo de trecerea la motorul electric, miza platformei o reprezintă adaptarea la cererea mondială, în condiţiile în care activitatea uzinei depinde şi de componentele produse acolo, nu doar de maşini. Spre exemplu, la finalul anului 2020 Dacia produsese 5 milioane de maşini începând cu anul 1999 de la preluarea de către Renault la care se adaugă 4 milioane de cutii de viteze, 2,5 milioane de motoare, 15 milioane de elemente de şasiu alături de lansarea în producţie a noului motor de 1,0 litri TCe.
Spre comparaţie, tocmai pe fondul electrificţrii industriei auto, cei de la Continental au închis o mică unitate de producţie din Arad şi au mutat activitatea în judeţul Satu Mare, la fabrica de la Carei în condiţiile în care cererea mia mare pentru maşini electrice schimbă structura şi volumele pieţei.
Viitoarele modele electrice Dacia vor fi realizate pe platforma CMF-B EV care va fi lansată de Renault în 2024 odată cu noul model Renault R5 electric.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro