Medicii de la Spitalul Clinic de Urgenţă „Prof. Dr. Nicolae Oblu” din Iaşi i-au schimbat viaţa unui copil de 13 ani căruia i s-a descoperit o tumoră de 20 de centimetri, care cuprindea şapte vertebre.

După ce medicii din Galaţi, oraşul natal al copilului, nu au reuşit să-i ofere nicio şansă, iar suferinţa a atins un punct culminant, părinţii au cerut ajutor celor de la Spitalul Clinic de Urgenţă „Prof. Dr. Nicolae Oblu” Iaşi.

Echipa de specialişti neurochirurgi a luat în primire cazul copilului şi a început o intervenţie chirurgicală complexă pentru a elimina tumora de 20 de centimetri, din coloană, care cuprindea şapte vertebre.

„Intervenţia a fost una dificilă, dar neurochirurgii au luptat pentru viaţa micului pacient şi au reuşit să elimine tumora cu succes, deschizând astfel calea pentru recuperarea copilului.

După operaţie, copilul a dat primele semne de progres şi a făcut primii paşi.

Cu fiecare zi ce a trecut, durerile au devenit tot mai suportabile, iar Liviu şi-a recăpătat speranţa într-o viaţă normală.

Cu zâmbetul pe buze şi emoţionaţi, părinţii se pregătesc, marţi, să-şi ducă acasă copilul, alături de familie.

„Se lăsa pe picior în jos şi dacă îl atingeam nu-l simţeam. Când mergeam, îmi venea să cad jos. M-a durut mult. Mă simt mai bine acum. A trecut acum. Îmi place foarte mult să merg cu bicicleta. Am mai vorbit cu prietenii şi le-am spus că vin săptămâna asta. Mergem să ne plimbăm cu bicicletele”, spune Liviu Gheorghiţă, pacientul în vârstă de 13 ani.

Mama copilului povesteşte chinurile prin care a trecut copilul: „El se tot plângea: << Mama, mă doare spatele.>> Şi apoi l-am dus la medicul de familie. Medicul mi-a dat o cremă, pastile, şi tot nu i-a trecut. I s-a ameliorat puţin, şi apoi am plecat şi l-am rugat să-mi dea o trimitere la spital. M-am dus de urgenţă la Galaţi. Am stat două săptămâni acolo, şi de acum m-au trimis la Iaşi. Ca orice părinte pentru copilul lui, ne-am rugat la Dumnezeu, am plâns, am suferit, şi acum mulţumim lui Dumnezeu că e bine. În alte spitale unde am mai fost, nu am văzut aşa ceva. Linişte, doctori şi asistente foarte omenoase. Mi-a fost tare frică pentru că doctorul din Galaţi nu îi dădea şanse. Că s-ar putea să rămână paralizat, că s-ar putea, Doamne fereşte, la ce e mai rău. Acum mulţumim lui Dumnezeu că e bine. Abia aşteptăm, cred că şi el abia aşteaptă. Ne lipseşte mult. Nici nu mai zic, greu. Numai drumuri, numai gânduri. Bine că a fost bine. Mulţumim lui Dumnezeu. Îi dorim multă sănătate. Şi este un om foarte, foarte cumsecade. Ne-a vorbit foarte frumos. Chiar am fost la el în cabinet, şi nici nu ne aşteptam la ce primire am avut”, spune Maria Gheorghiţă, mama lui Liviu.

La rândul său, tatăl lui Liviu, Ionel Gheorghiţă, îşi aminteşte cum au fost clipele de după operaţie.

„A fost foarte greu. Gânduri, stresuri, bani, împrumuturi, muncă. M-am simţit foarte bine când am auzit că e bine. M-am simţit foarte rău şi îngrijorat. Nu am putut să dorm nici noaptea. Am ajuns la operaţie şi am auzit că e bine, că vorbeşte. M-am simţit foarte bine şi ok. Le este dor şi fraţilor de el şi lui, unul de altul. Le dorim multă sănătate şi le mulţumim frumos (cadrelor medicale - n.r.). Dumnezeu să îi ajute să facă tot ce se poate. Am mers cu Domnul tot înainte, nu am ştiut. Mă gândeam la ce e mai rău, dar tocmai a fost pe invers. Şi în ziua operaţiei ne-am rugat la mănăstire”, povesteşte Ionel Gheorghiţă.

Medicul care a coordonat operaţia, conf. univ. dr. Lucian Eva, manager Spitalul Clinic de Urgenţă „Prof. Dr. Nicolae Oblu” Iaşi, explică în ce a constat intervenţia şi care au fost riscurile.

„Copilul în vârstă de 13 ani a ajuns la noi în clinică pentru faptul că nu mai putea merge. Ceea ce noi numim deficit motor la nivelul membrelor inferioare, un deficit motor parţial. Deci el mai păstra ceva mişcări la nivelul picioarelor. Asta după ce timp de două săptămâni a stat la spitalul din Galaţi pentru investigaţii, unde s-a efectuat şi o biopsie dintr-o leziune tumorală care se extindea de la a 11-a vertebră dorsală, până la nivelul coloanei sacrale. Deci o leziune extrem de întinsă pe aproximativ şapte corpuri vertebrale, ceea ce este enorm. Acest lucru ne-a pus şi nouă dificultăţi în ceea ce priveşte abordarea acestui caz, pentru că nu este simplu să faci o rezecţie a unei tumori extinse pe atâţia corpi vertebrali la un copil de 13 ani, pentru care încă nu s-a realizat procesul de creştere completă a corpului. La nivelul oaselor respective, chiar dacă sunt corpi vertebrali, există nişte nuclee de creştere care pot fi afectate în timpul intervenţiei chirurgicale. Din fericire pentru copil, am reuşit să îi facem o rezecţie maximală a leziunii cu păstrarea integrităţii tuturor nervilor cozilor de cal şi a nervilor spinali. Acest lucru a permis ca post-operator copilul să îşi recapete forţa în picioare, cu şanse mari de a merge în viitorul apropiat”, spune medicul.

Potrivit acestuia, rezultatul anatomopatologic a arătat că este o tumoare benignă, ceea ce înseamnă că există şanse mari de vindecare pentru acest copil.

Lucrurile nu se vor opri aici, însă, Va fi nevoie şi o operaţie ulterioară de fixare a coloanei, care va fi realizată tot la Spitalul Clinic de Urgenţă „Prof. Dr. Nicolae Oblu” din Iaşi.