După ani întregi în care titlul de lider al industriei de streaming părea că nu poate fi revendicat de niciun jucător din domeniu în afară de Netflix, peisajul arată complet diferit în toamna lui 2022, în vreme ce localizarea globală începe să apară tot mai des pe buzele executivilor. Cum plănuieşte Disney+, recent lansat în România şi Europa Centrală şi de Est, să schimbe Status Quoul?

În timpul convenţiei D23 Expo organizată la începutul lunii septembrie în Anaheim, California, locul unde a luat naştere primul Disneyland în urmă cu aproape şapte decenii, managementul de top al Disney a discutat despre planurile serviciului de streaming din cadrul companiei pentru regiuni ca America Latină, Asia-Pacific şi, nu în ultimul rând, Europa, Orientul Mijlociu şi Africa (EMEA). De la titluri noi şi planuri pentru următorii ani la servicii D2C şi potenţialul pieţelor internaţionale, executivii s-au pus de acord asupra unui lucru: localizarea conţinutului – continuând între timp procesele de extindere ale grupului – trebuie să reprezinte o constantă în strategiile următoare.

„Lucrăm şi suntem în etapele de început în Europa Centrală şi de Est. Echipa a fost asamblată abia acum câteva zile, însă ne mişcăm destul de rapid. Este extrem de interesant ce se întâmplă acum în industrie”, a spus Lee Mason, director scripted content, EMEA, Disney.

Compania preconizează că va crea 60 de producţii locale în respectiva regiune până în 2024. De altfel, într-un interviu de vara aceasta oferit Business MAGAZIN, Kakhaber Abashidze, prim-vicepreşedinte, general manager media şi country manager pentru The Walt Disney Company, argumenta că principala modalitate de dezvoltare a platformelor de video-streaming este marcată de generarea unui conţinut de calitate, compania concentrându-se însă asupra creării de producţii locale şi regionale.

În Europa, piaţa de streaming a oferit o gamă din ce în ce mai atractivă de seriale în ultimii ani. Regizori şi scenarişti care, până recent, nu dispuneau de resursele necesare realizării unui show memorabil, au primit însă cale liberă să creeze conţinut îndreptat iniţial către un public local, dar care – datorită unor aspecte care ţin de calitatea regiei, scrisului şi actorilor – au devenit ulterior populare în întreg continentul.

Lista este destul de lungă, însă putem enumera din capul locului The Bridge (Suedia/Danemarca), Babylon Berlin (Germania), Gomorrah (Italia), La Casa de Papel (Spania), Ted Lasso (Regatul Unit) şi Umbre (România). În aceeaşi notă, Jessica Kam-Engle, head of content & development, Asia-Pacific, spune că atunci când „creăm conţinut local, vrem să ne asigurăm că se adresează în primul rând audienţei din acel loc şi, dacă respectivul serial/film are elementele ce îl recomandă a fi transportat către alte pieţe, cu atât mai bine.

Totuşi, repet, misiunea noastră este să servim audienţele locale.” Zilele în care conţinutul american reprezenta norma, fiind urmărit cu precădere pe televizorul oricărei gospodării, se duc uşor pe apa sâmbetei, iar aici putem nota în primul rând ascensiunea producţiilor globale, fenomen care a generat cel mai mare număr producţii în limbi altele decât engleza din istorie.

„Putem găsi poveşti cu caracter global, însă cu ajutorul unor creatori locali, care pot spune poveşti ce contează cu adevărat în rândul unui anumit public. Însă, în cele din urmă, este vorba despre calitatea poveştilor şi felul în care sunt scrise personajele”, spune Gaurav Banerjee, Head of Content, India.

Cei mai mari câştigători vor fi însă consumatorii de conţinut, cei care vor beneficia din plin de distrugerea monopolului din industrie, deci şi de o „competiţie” din ce în ce mai accentuată între producători şi scenarişti la nivel global.

Pe acest fond, Disney, companie cu venituri de 22 de miliarde de dolari în cel mai recent trimestru, intenţionează să investească rapid în serviciul de streaming pe care îl deţine, ajuns în luna mai la aproape 140 de milioane de abonaţi. Planul de dezvoltare a fost „alimentat” încă din primul an al crizei generate de coronavirus, când parcurile Disney au suferit pierderi de câteva miliarde de dolari din cauza restricţiilor de circulaţie şi măsurilor de distanţare socială.