Armenia afirmă că 49 de soldaţi au fost ucişi în confruntările de marţi cu Azerbaidjanul, alimentând temerile că un nou război ar putea izbucni în spaţiul ex-sovietic.

Armenia a anunţat marţi că cel puţin 49 dintre soldaţii săi au fost ucişi în confruntările de la graniţa cu Azerbaidjanul, după o escaladare bruscă a ostilităţilor dintre cele două ţări.

Escaladarea ostilităţilor vechi de zeci de ani între ţările din Caucazul de Sud a alimentat temerile că un al doilea război ar putea izbucni în lumea post-sovietică, pe lângă invazia Rusiei în Ucraina.

Armenia a anunţat că mai multe oraşe din apropierea graniţei cu Azerbaidjanul, printre care Jermuk, Goris şi Kapan, au fost bombardate în primele ore ale zilei de marţi şi că a răspuns la ceea ce a numit o „provocare pe scară largă" din partea Azerbaidjanului, potrivit Reuters.

În schimb autorităţile de la Baku au declarat că oraşul a fost atacat de armeni.

Premierul armean Nikol Pashinyan a acuzat Azerbaidjanul că a atacat oraşele de la graniţă pentru că nu doreşte să negocieze statutul Nagorno-Karabah, o enclavă care se află în interiorul Azerbaidjanului, dar care este populată în principal de etnici armeni.

„Intensitatea ostilităţilor a scăzut, dar atacurile pe unul sau două fronturi dinspre Azerbaidjan continuă", a declarat Pashinyan într-un discurs în parlament, potrivit presei ruse.

Azerbaidjanul, care a acuzat Armenia că desfăşoară activităţi de spionaj de-a lungul graniţei şi că deplasează arme, a declarat că poziţiile sale militare au fost atacate de Armenia. Presa azeră a relatat că un acord de încetare a focului a fost încălcat aproape imediat după ce a fost pus în aplicare marţi dimineaţa.

Atât Rusia, cât şi Statele Unite ale Americii au făcut apel la Baku şi Erevan să respecte acordul.

„Aşa cum am precizat de mult timp, nu poate exista o soluţie militară la acest conflict. Îndemnăm la încetarea imediată a oricăror ostilităţi militare", a declarat secretarul de stat american Antony Blinken, într-un comunicat.

Ministerul rus de Externe a afirmat că tensiunea dintre Armenia şi Azerbaidjan „ar trebui să fie rezolvată exclusiv prin mijloace politice şi diplomatice".

Rusia, care operează o bază militară în Armenia, a trimis mii de forţe de menţinere a păcii în regiune în 2020, ca parte a unui acord pentru a pune capăt celor şase săptămâni de ostilităţi în timpul cărora Azerbaidjanul a obţinut câştiguri teritoriale semnificative în Nagorno-Karabah şi în jurul acestuia.

De asemenea, miniştrii apărării din Armenia şi Rusia au discutat marţi dimineaţă şi au convenit să ia măsuri pentru a stabiliza situaţia de la graniţă. Ministrul turc de externe Mevlut Cavusoglu a discutat cu omologul său azer Jeyhun Bayramov şi a cerut Armeniei să „înceteze provocările".

Charles Michel, preşedintele Consiliului European, l-a îndemnat pe Pashinyan să prevină o nouă escaladare. Michel s-a întâlnit cu Pashinyan şi cu preşedintele azer Ilham Aliyev luna trecută, la Bruxelles, pentru discuţii privind normalizarea relaţiilor dintre cele două ţări, probleme umanitare şi perspectiva unui tratat de pace privind Nagorno-Karabah.