♦ Românii cheltuie anual peste 200 mil. lei pe săpun – solid şi lichid -, piaţa fiind aşteptată să crească în 2020 cu 2% faţă de anul anterior, dar fiind cu 40% mai mare faţă de acum circa un deceniu ♦ Săpunul solid reprezintă 60% din vânzările totale, însă ponderea scade continuu în condiţiile în care sortimentul lichid câştigă tot mai mulţi adepţi ♦ În contextul pandemiei de Covid-19, vânzările de săpun solid sunt aşteptate să revină pe plus după şase ani de scăderi ♦ Piaţa e dominată clar de branduri străine, însă pe segmentul săpunului lichid îşi fac loc pe poziţiile 5-7 şi trei mărci locale.

Anual în România se cumpără 7.400 de tone de săpun, ceea ce înseamnă că fiecare consumator foloseşte în medie mai puţin de 400 de grame de produs, echivalentul a patru bucăţi de săpun solid, arată calculele ZF pe baza datelor oferite de compania de cercetare de piaţă Euromonitor. 

Vânzările se referă însă atât la săpunul solid, cât şi la cel lichid care se vinde în gramaje mai mari.

Consumul cantitativ per capita în România este relativ similar cu cel din Polonia sau Cehia, şi nu cu mult sub cel din Germania, cea mai dezvoltată economie europeană.

Acesta este de altfel un indicator bun dat fiind că în valoare piaţa poate fi diferită şi din cauza preţurilor. Mai exact, dacă ar fi aliniate salariilor din fiecare ţară, preţurile ar trebui să fie local mai mici decât în aproape orice stat UE ţinând cont că un român câştigă în medie lunar 3.300 de lei (sub 700 de euro), de aproape două ori mai puţin ca un polonez sau un ceh şi de patru ori mai puţin ca un neamţ. De multe ori însă, preţurile sunt aliniate în Europa, deşi salariile sunt diferite.

În ceea ce priveşte piaţa în valoare, ea este estimată în acest an la 216 mil. lei, cu 2% peste nivelul din 2019 şi cu circa 40% peste cel din 2008. Piaţa a crescut în această perioadă pe segmentul de săpun lichid, însă pe solid abia în 2020 este estimat primul avans după şase ani. Acesta poate fi pus pe seama pandemiei de Covid-19 care a făcut ca cererea pentru astfel de produse să crească puternic, mai ales în martie-aprilie când românii au cumpărat stocuri de săpun. Între timp situaţia s-a normalizat.

Ascensiunea rapidă a altor produse, precum săpunul lichid, gelurile şi cremele de duş, scrub-urile au făcut ca vânzările de săpun solid să scadă în România în ultimii şase ani. Acum e aşteptată o revenire, însă nu există date dacă va fi o revenire temporară sau de durată, pandemia urmând să schimbe comportamentul de consum pe termen mai lung.

Piaţa de săpun solid este dominată clar de mărci internaţionale, primii cinci jucători având mai bine de 70% din vânzări. E vorba de Dove (Unielever), Protex (Colgate-Palmolive), Pamolive (Colgate-Palmolive), Fa (Henkel) şi Nivea (Beiersdorf). Toate aceste bunuri provin din import dat fiind că niciunul dintre jucători nu are local producţie de profil. De altfel, doar Unilever realizează local bunuri de îngrijire personală şi a locuinţei, mai exact detergent. Anterior, gigantul Colgate-Pal­molive a avut în România fabrici şi de săpun şi de pastă de dinţi şi de alte produse, însă a tras obloanele la fiecare dintre ele. Astfel, România nu mai are nicio fabrică importantă de săpun solid, investiţiile antreprenoriale recente din domeniu fiind de mici dimensiuni şi mai degrabă axate pe producţie artizanală.

„În trecut exista producţie de săpun solid în Ro­mânia. Un astfel de produs are un conţinut foarte mare de grăsimi. Colgate a avut o fabrică mare în Bucureşti – Stela – unde producea gră­simi. Era şi furnizorul nostru pentru că gră­simea se foloseşte şi la alte produse cos­metice, însă în cantităţi mult mai mici”, spune Mir­cea Turdean, CEO al celui mai mare pro­du­cător local de cosmetice, Farmec Cluj-Napoca.

Fabrica Stela a fost cumpărată în anii ’90 de către grupul american Colgate-Palmolive, care iniţial anunţa planuri de expansiune. În 2004 însă aceasta s-a închis, pe terenul ei ridicându-se hipermarketul Kaufland din zona Bucur Obor, primul magazin al nemţilor în România. Colgate-Palmolive nu mai are local nicio fabrică, făcând afaceri de 270 mil. lei din import şi distribuţie, având nici 50 de salariaţi.

Compania se numără însă cu brandurile Protex şi Palmolive în top trei jucători atât pe piaţa săpunului solid, cât şi pe cea a celui lichid. Pe aceasta din urmă există mai mulţi jucători în afară de giganţii străini, printre care şi Farmec. Îşi mai fac loc între primele şapte mărci şi Elmiplant şi Hofigal, ambele nume româneşti.

În cazul Elmiplant însă, producţia din România s-a închis şi a fost mutată în Grecia, în ţara-mamă a acţionarului Sarantis care a cumpărat businessul acum mai bine de un deceniu.

Pe acest segment mai este activă şi compania InterstarChim care produce săpun lichid sub marca Igienol, dar şi sub mărci private pentru retaileri.

„Săpunul solid îl importăm din Grecia, nu sunt fabrici specializate în România. Săpun lichid producem atât Igienol, cât şi private label pentru retaileri”, spune Kostas Fidanakis, directorul comercial al InterstarChim, companie cu acţionar elen, ce are o fabrică în Bucureşti.

Pe segmentul săpunului lichid, mărcile private câştigă teren în special datorită preţurilor cu până la 30% mai mici decât cele ale brandurilor consacrate. În valoare însă, piaţa e dominată tot de nume cunoscute. Vin puternic din urmă şi mărcile locale precum Farmec, Mircea Turdean afirmând că dezvoltarea producţiei de săpun lichid e o direcţie prioritară pentru companie.

Astfel, într-o perioadă în care săpunul este unul dintre cele mai căutate produse de către consumatori pe fondul pandemiei de Covid-19, România e nevoită să importe tot ce înseamnă produsul solid, pe când la cel lichid doar o parte din necesar este realizat local, restul fiind adus de peste graniţă. Situaţia nu este aşteptată să se schimbe nici pe viitor.