Persoanele fizice şi companiile din România plătesc dobânzi duble la credite faţă de alte ţări din UE, cu toate că inflaţia s-a înjumătăţit.

România, alături de alte ţări din regiunea Europei Centrale şi de Est, precum Polonia şi Ungaria, are printre cele mai ridicate dobânzi comparativ cu ţări europene mai dezvoltate din Europa.

În ultimul an inflaţia s-a înjumătăţit în România, coborând sub 5%, însă BNR a menţinut vineri dobânda-cheie la 6,5%, la ultima şedinţă de politică monetară din acest an. În consecinţă, şi dobânzile pe piaţa interbancară, şi dobânzile la credite vor rămâne în continuare mari în perioada următoare pe piaţa românească.

Conform unei simulări realizate de AVBS pentru ZF, pe zona creditelor ipotecare dobânda medie în România este de 4,99%, în timp ce în zona euro nivelul este la 3,59%, în Polonia dobânda medie la ipotecare se află la 7,1%, în Ungaria la 6,79%. La cealaltă extremă, în Germania, dobânda la ipotecare este de doar 3,5%, iar în Bulgaria la 2,8%.

În aceste condiţii, românii ajung să plătească rate bancare cu 500-800 lei mai mari decât vecinii europeni pentru că ţările din zona euro beneficiază de dobânzi mai mici, în timp ce România, Ungaria şi Polonia conduc topul dobânzilor ridicate, potrivit AVBS Broker de Credite.

Dacă la creditele ipotecare România pare că nu se află totuşi  la un nivel cu mult mai mare, la creditele de consum doar Ungaria are un nivel al dobânzii medii peste cel al României, respectiv 10,99%, în timp ce România are 7,9%, media zonei euro este de 7,75%, Polonia are 7,5%, Germania are 5%, iar Bulgaria are 6,25%.

O întrebare care preocupă românii este de ce băncile de pe piaţa locală dau credite cu dobânzi duble faţă de alte ţări?

Valentin Anghel, CEO al AVBS Broker de Credite, a explicat că dobânzile ridicate sunt influenţate de mai mulţi factori, pe lângă inflaţie, precum riscul de ţară mai mare, deficitul bugetar considerabil.

„Chiar dacă inflaţia a scăzut, România continuă să se confrunte cu riscuri sistemice, cum ar fi un deficit bugetar considerabil şi un risc de ţară perceput ca fiind mai mare decât în ţările dezvoltate. În plus, rata de dobândă de referinţă a BNR rămâne la un nivel mai ridicat pentru a descuraja deprecierea monedei şi pentru a menţine stabilitatea financiară. Costul ridicat al împrumuturilor este astfel o reflecţie a condiţiilor economice interne şi a încercării de a asigura o stabilitate macroeconomică pe termen lungî, a spus Valentin Anghel pentru ZF.

Deşi soluţia aparent ar sta în reducerea dobânzilor, pentru ca România să fie la un nivel comparabil cu alte ţări din zona euro, de exemplu, pentru a se întâmpla acest lucru ar fi necesară o îmbunătăţire semnificativă a situaţiei economice şi fiscale din România, a mai adăugat el.

„Aceasta ar presupune reducerea deficitului bugetar, creşterea ratingului de ţară prin reforme economice sustenabile şi asigurarea unui climat economic stabil şi predictibil. Reducerea riscului de ţară şi a instabilităţilor economice şi politice ar permite o scădere graduală a dobânzilor pe termen lung“.