Analiza dosarelor medicale a peste 295.000 de pacienţi din 14 spitale şi 20 de centre medicale din Massachusetts a arătat că 22,8% dintre pacienţi dezvoltă „long Covid”, majoritatea fără să fie conştientă.

Problemele respiratorii persistente reprezintă primul semn major de îngrijorare. Oboseala cronică accentuată afectează semnificativ viaţa de zi cu zi a pacienţilor. Fenomenul numit „ceaţă cerebrală" se manifestă prin incapacitatea de a răspunde prompt la situaţii cotidiene. Recuperarea este semnificativ mai lentă în comparaţie cu o gripă obişnuită.

Medicii recomandă programarea unei consultaţii atunci când simptomele persistă mai mult de 4 săptămâni după infectare. O atenţie specială trebuie acordată cazurilor în care, după 2 luni de la testul negativ, starea de sănătate nu revine la normal.

De asemenea, noile variante de coronavirus au modificat profilul bolii.

Perioada de incubaţie s-a redus la 3-4 zile în prezent. Febra, răceala şi durerile de cap domină tabloul clinic actual. Pierderea gustului şi mirosului a devenit mai rară, însă problemele digestive, în special diareea, apar mai frecvent.

Diagnosticarea long Covid necesită o serie completă de investigaţii medicale. Examenul pneumologic cu spirometrie evaluează funcţia pulmonară. Tomografia computerizată toracică oferă o imagine detaliată a plămânilor. Examenul cardiologic cu EKG şi ecocardiograma monitorizează starea inimii. O evaluare psihologică completează tabloul clinic.

Tratamentul actual al long Covid urmează mai multe direcţii. Programele de exerciţii specifice de reabilitare fizică ajută la recuperarea capacităţii fizice. Dietele personalizate contribuie la refacerea masei musculare sau la normalizarea greutăţii.

Vaccinarea rămâne o metodă importantă de prevenţie.