Perspectivele economiei suedeze s-au deteriorat semnificativ în ultima perioadă, cheltuielile gospodăriilor urmând să reprezinte un factor determinant pentru cât de mare va fi contracţia, potrivit celei mai mari bănci din ţară, SEB AB, scrie Bloomberg.

Produsul intern brut se va contracta cu 1,2% în acest an şi va creşte cu 0,1% anul viitor, a declarat SEB într-un raport publicat marţi. Previziunile băncii din luna mai creionau o scădere de 1% în 2023 şi o creştere de 0,6% în 2024.

Contracţia aşteptată este cauzată de „gospodăriile slabe şi de un declin puternic al construcţiilor rezidenţiale", au declarat economistul-şef Jens Magnusson şi şeful departamentului de previziuni economice Daniel Bergvall. „Modul în care gospodăriile suedeze vor reacţiona la creşterea bruscă a costurilor şi la majorarea ratelor dobânzilor va determina profunzimea recesiunii economice", au adăugat aceştia.

Inflaţia ridicată persistentă continuă să afecteze economia Suediei încă din 2022, băncile centrale majorând ratele ca răspuns la situaţia economică din ultima perioadă. O creştere a costului bunurilor şi al creditelor a determinat gospodăriile să reducă consumul.

Scăderile abrupte ale preţurilor locuinţelor până în 2022 au însemnat, de asemenea, faptul că dezvoltatorii imobiliari reevaluează piaţa, iar construcţiile de locuinţe au scăzut cu peste 50% faţă de nivelurile din anul precedent. În această toamnă, preţurile locuinţelor vor relua scăderile, după ce au stagnat în ultimele luni, a precizat SEB, anticipând o scădere totală a preţurilor de 15% până la 20% faţă de vârful acestora.

O încetinire recentă a inflaţiei oferă un oarecare răgaz pentru Riksbank, care se luptă cu un curs de schimb slab al coroanei, evoluţia preţurilor sugerând că majorarea dobânzii cheie din septembrie „va fi ultima" din lungul şir adoptat de oficiali, potrivit economiştilor SEB.