Numărul copiilor exploataţi prin muncă a crescut până la 160 de milioane la nivel mondial, înregistrându-se o creştere de 8,4 milioane în ultimii patru ani, în timp ce milioane de alţi copii sunt expuşi riscului ca urmare a impactului pandemiei de COVID-19, potrivit unui nou raport publicat de Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM) şi UNICEF.

Raportul Child Labour „Global estimates 2020, trends and the road forward” (Exploatarea copiilor prin muncă: estimări globale pentru anul 2020, tendinţe şi perspective viitoare) – publicat înaintea Zilei mondiale împotriva exploatării prin muncă a copiilor, sărbătorită în 12 iunie – avertizează că progresele privind eliminarea exploatării copiilor prin muncă stagnează pentru prima dată în ultimii 20 de ani, inversându-se tendinţa descendentă din trecut, după ce numărul copiilor care muncesc a scăzut cu 94 de milioane în perioada 2000-2016.

Raportul semnalează o creştere semnificativă a numărului copiilor de 5-11 ani care sunt exploataţi prin muncă, aceştia reprezentând în momentul de faţă mai bine de jumătate din totalul înregistrat la nivel mondial.

Numărul copiilor cu vârste cuprinse între 5 şi 17 ani care prestează munci periculoase – definite ca fiind muncile care dăunează sănătăţii, securităţii sau dezvoltării morale a copiilor – a crescut cu 6,5 milioane din 2016, ajungând la 79 de milioane.

„Ultimele estimări trag un semnal de alarmă. Nu putem rămâne indiferenţi în timp ce o nouă generaţie de copii este expusă riscului”, a afirmat directorul general al OIM, Guy Ryder.

„Măsurile incluzive de protecţie socială permit familiilor să îşi trimită copiii la şcoală chiar dacă se confruntă cu dificultăţi economice. Este esenţială creşterea investiţiilor care încurajează dezvoltarea rurală şi munca decentă în agricultură. Ne aflăm într-un moment critic şi totul depinde, în mare parte, de răspunsul nostru. Este timpul pentru un nou angajament şi o nouă energie, pentru a depăşi obstacolele şi a rupe cercul vicios al sărăciei şi al exploatării copiilor prin muncă”, spune acesta.

În Africa subsahariană, creşterea demografică, crizele frecvente, sărăcia extremă şi măsurile inadecvate de protecţie socială au împins, în ultimii patru ani, alte 16,6 milioane de copii în situaţii de exploatare prin muncă.

Chiar şi în regiunile în care s-au înregistrat unele progrese după 2016, precum Asia şi Pacific, America de Sud şi Caraibe, COVID-19 periclitează aceste progrese.

Raportul avertizează că, la nivel mondial, alte nouă milioane de copii riscă să ajungă să fie exploataţi prin muncă până la finalul lui 2022 ca urmare a pandemiei. Potrivit unui model de simulare, numărul lor ar putea creşte până la 46 de milioane în cazul în care nu au acces la servicii esenţiale de protecţie socială.

În urma noilor şocuri economice şi a închiderii şcolilor din cauza COVID-19, este posibil ca minorii deja exploataţi prin muncă să lucreze mai multe ore sau în condiţii mai proaste, în timp ce mulţi alţii riscă să fie expuşi formelor celor mai grave de exploatare a copilului prin muncă din cauza pierderii locurilor de muncă şi a veniturilor familiilor vulnerabile.

„Pierdem teren în lupta împotriva exploatării copiilor prin muncă, iar ultimul an nu ne-a uşurat deloc lupta”, a afirmat directorul executiv al UNICEF, Henrietta Fore.

Alte concluzii cheie ale raportului sunt:

• 70% dintre copiii care muncesc sunt implicaţi în sectorul agricol (112 milioane), 20% - în servicii (31,4 de milioane) şi 10% - în sectorul industrial (16,5 milioane).

• Aproape 28% dintre copiii de 5-11 ani şi 35% dintre copiii de 12-14 ani care muncesc nu merg la şcoală.

• Incidenţa exploatării copiilor prin muncă este mai mare în rândul băieţilor decât în cel al fetelor, la orice vârstă. Dacă se iau în calcul şi situaţiile în care copiii realizează activităţi în gospodărie cel puţin 21 de ore pe săptămână, se restrânge disparitatea de gen din rândul copiilor care muncesc.

• Exploatarea copiilor prin muncă este aproape de trei ori mai mare în mediul rural (14%) decât în mediul urban (5%).

Copiii care muncesc sunt expuşi riscului de vătămare a integrităţii fizice şi psihice. Exploatarea copiilor prin muncă compromite educaţia copiilor, le restricţionează drepturile şi le limitează oportunităţile viitoare, dând naştere unui cerc vicios intergeneraţional al sărăciei şi al exploatării copiilor prin muncă.

OIM şi UNICEF îndeamnă la protecţie socială adecvată pentru toţi, inclusiv alocaţii universale pentru copii, creşterea cheltuielilor pentru o educaţie de calitate şi revenirea tuturor copiilor la şcoală – inclusiv a celor care se aflau în afara sistemului de învăţământ înaintea pandemiei de COVID-19, promovarea muncii decente în cazul persoanelor adulte, astfel încât familiile să nu trebuiască să apeleze la ajutorul copiilor pentru asigurarea propriului venit, eliminarea normelor de gen dăunătoare şi a discriminării de gen care au un impact asupra muncii copiilor şi investirea în sisteme de protecţie a copilului, dezvoltarea agriculturii, servicii publice în mediul rural, infrastructură şi mijloace de subzistenţă.