Două conflicte potenţiale cu instituţiile europene ar putea domina al doilea trimestru al anului 2018, unul de natură judiciară şi al doilea de natură fiscală. Cele două sunt conectate. Conflictul dintre ramurile executivă şi cea legislativă a guvernului pe de o parte şi cea judiciară pe cealaltă parte s-ar putea intensifica, argumentează analiştii UniCredit. Coaliţia de guvernare încearcă să implementeze unele modificări ale legilor justiţiei care au atras critici.

Atât timp cât Preşedintele Klaus Iohannis se opune acestor modificări, una din puţinele soluţii ale majorităţii aflate la guvernare ar fi suspendarea preşedintelui1. O astfel de iniţiativă este probabil că ar eşua, deoarece domnul Iohannis are susţinerea oficialilor europeni şi americani, în timp ce majoritatea votanţilor l-ar putea sprijini într-un referendum. O serie de legi controversate adoptate de Parlament la sfârşitul anului 2017 (unele reclamate de domnul Iohannis la Curtea Constituţională) au erodat popularitatea guvernului pe plan intern şi au lăsat PSD fără suportul grupului socialist în Parlamentul European. Acest fapt măreşte riscul invocării Articolului 7 al Tratatului UE împotriva României (care prevede posibilitatea suspendării dreptului de vot în Consiliul European), în cazul în care coaliţia de guvernare condusă de PSD va implementa modificările nepopulare ale legilor justiţiei.

Al doilea conflict posibil este legat de politica fiscală laxă şi de riscul ca deficitele bugetare să depăşească 3% din PIB în 2018-19. Coaliţia de guvernare încearcă să işi mulţumească votanţii în mijlocul tensiunilor politice prin majorări succesive ale salariilor şi pensiilor. Cu toate acestea, cheltuielile populiste suplimentare nu pot fi susţinute fără a mări deficitele bugetare sau a mări impozitarea. Prin transferul contribuţiilor sociale în totalitate în sarcina angajaţilor de la începutul acestui an, guvernul a încetinit creşterea salariului net, anulând în parte creşterea salariilor din sectorul public implementată în ianuarie 2018.

Datele aferente lunii ianuarie indică faptul că multe companii nu au majorat salariile brute suficient de mult pentru a compensa acest transfer de contribuţii de la angajaţi la angajatori. Această majorare ascunsă de taxe nu va fi suficientă pentru a menţine deficitul bugetar sub 3% din PIB în 2018-19 deoarece majorările cheltuielilor de asistenţă socială au fost însoţite de o reducere a impozitului pe venituri de la 16% la 10%. Guvernul nu a implementat niciuna din măsurile compensatorii recomandate de Comisia Euorpeană în decembrie, atenţionează analiştii UniCredit. Dat fiind faptul că deficitul bugetar din 2017 s-a situat, probabil, în vecinătatea nivelului de 3% din PIB (2,83% după metodologia cash), după 3% din PIB în 2016, riscul ca România să fie subiectul unei noi proceduri de deficit excesiv (PDE) rămâne ridicat, dar va fi mai mare în anul 2019 decât anul acesta.