"Sunt două măsuri, reducerea TVA şi la accize care, vă spun în premieră, nu vor aştepta 1 ianuarie 2016, pentru a nu crea un gol în noiembrie şi decembrie, luni care sunt de regulă de consum. Nu vrem ca populaţia să-şi amâne consumul pentru a aştepta reducerea taxelor din ianuarie (...) Sper ca până la sfârşitul lunii mai şi început de iunie, codurile să fie adoptate de Parlament şi să nu fie modificate fundamental", a spus Vâlcov.

Ministrul Finanţelor a arătat că relaxarea fiscală gândită pentru următorii 5 ani are în vedere parcursul României pentru următorii 12 ani, în care obiectivul este depăşirea nivelului mediu al UE privind PIB per capita.

"Ne dorim ca în 12 ani România să depăşească media UE privind PIB per capita. Nu se poate fără o creştere economică susţinută. Media de 3% din ultimii ani nu e suficientă petru recuperarea decalajelor", a spus Vâlcov.

El a arătat că deşi România este parte a Uniunii Europene şi membră NATO, se găseşte într-un mediu competiţional acerb, iar o fiscalitate pro investiţională ar putea să reprezinte un atuu important.

"Marile companii aleg sistemul fical care le avantajează cel mai mult (...) Credem că acest al treilea atuu, al fiscalităţii, va putea repune România, nu imediat, dar în următorii 2-3 ani de la aplicare, şi nu este vorba doar codurile fiscale, s-o repoziţioneze, astfel încât să ştim în ce direcţie mergem", a spus Vâlcov.

Oficialul MFP a detaliat cum s-a ajuns la propunerile de relaxare fiscală, arătând că simulările au plecat de la experienţa anilor trecuţi pentru a se calcula nivelul optim pentru TVA şi accize, respectiv de la comportamentul de consum relativ la niveluri ma mari sau mai mici ale acestor taxe, precum şi viteza de creare a locurilor de muncă.

"Avem azi peste un milion de români care lucrează fără forme legale. Încercăm să-i aducem la lumină, pe de o parte ca să fie plătite contribuţiile, pentru că agenţii economici să nu-i mai ascundă, poate că au avut motive din cauza unor taxe foarte înalte, iar pe de altă parte pentru a-i proteja. Din păcate, mare parte dintre ei sunt tineri şi nu realizează că peste 20-30 de ani se aşteaptă să ia o pensie şi statul nu va putea să le-o dea", a adăugat Vâlcov.

Măsurile de relaxare fiscală propuse prin noul proiect de Cod Fiscal vor duce la neîncasarea unor venituri bugetare de peste 37 miliarde lei în patru ani, jumătate din sumă fiind însă recuperată pe baza efectului pozitiv care va fi înregistrat în economie, potrivit estimărilor Guvernului.

Scenariul publicat în nota de fundamentare a proiectul de Cod Fiscal arată un impact negativ brut de 16,4 milliarde lei în 2016, din care cea mai mare parte, respectiv 11,5 miliarde lei, va proveni din scăderea TVA cu patru puncte procentuale, de la 24% la 20%.

Tot pentru anul viitor, Guvernul se aşteaptă la o scădere a încasărilor din accize cu 2,8 miliarde lei, ca urmare directă a reducerii nivelului de accizare propus pentru benzină, motorină, bere şi băuturi alcoolice, precum şi al eliminării accizelor la cafea, blănuri şi bijuterii, concomitent cu o devansare a calendarului de creştere a accizelor la tutun.

Eliminarea impozitului pe construcţiile speciale (taxa pe stâlp) va duce la un minus bugetar de mai mult de 1 miliard de lei. Într-o altă prezentare a măsurilor fiscale propuse, efectul brut al măsurii se cifrează la 1,6 miliarde lei.

Guvernul estimează că în urma măsurilor aplicate vor fi recuperate în următorii trei ani venituri de 16,67miliarde lei, din care 9,45 miliarde lei în 2016, 3,75 miliarde lei în 2017 şi 3,47 miliarde lei în 2018.

Astfel, pentru anul viitor, Executivul se aşteaptă recuperarea unor venituri de 6,4 miliarde lei după scăderea TVA (2 miliarde lei în plus chiar din TVA, pe fondul creşterii consumului, 1,9 miliarde lei CAS suplimentar, 0,6 miliarde lei din impozitul pe venit şi alte 2 miliarde lei taxe şi impozite din efect de multiplicare).

Tot la venituri recuperate, Guvernul anticipează un nivel de 1,53 milliarde euro pe accize şi 1 miliard de euro ca urmare a eliminării impozitului pe dividende.

Pentru 2017, când proiectul de Cod Fiscal prevede scăderea CAS atât la angajat, de la 10,5% la 7,5%, cât şi la angajator, de la 15,8% la 13,5%, nota de fundamentare indică un impact negativ de aproape 8 miliarde lei, iar veniturile recuperate se situează la 3,75 miliarde lei, cea mai mare parte (2,7 miliarde lei) fiind chiar rezultatul măsurii de tăiere a CAS.

Finanţele au trecut în nota de fundamentare un impact negativ pentru 2018 de 7,7 miliarde lei, din care 5,8 miliarde lei vor rezulta din reducerea cu încă două puncte a TVA, de la 20% la 18%. Veniturile recuperate sunt estimate la 3,5 miliarde lei, din care 2,8 miliarde vor fi încasări suplimentare ca urmare a efectului pozitiv al reducerii TVA.

Pentru 2019, când proiectul de Cod Fiscal prevede reducerea cotei unice cu două puncte procentuale, de la 16% la 14%, Guvernul estimează un minus direct de 4,8 miliarde lei, compensat parţial, cu 2,5 miliarde lei, de venituri recuperate.

Astfel, pentru intervalul 2016-2019, pierderea brută de venituri bugetare se ridică la peste 37 de miliarde lei ( 8,4 miliarde de euro), în timp ce pierderea netă s-ar cifra la aproximativ 19 miliarde lei (4,5 miliarde euro).

Guvernul estimează un plus de creştere ecnomică din măsurile de relaxare fiscală faţă de prognozele actuale de 1,7 puncte procentuale în 2016, 0,6 puncte în 2017, 0,7 puncte în 2018 şi 0,5 puncte în 2019.

Potrivit acestui scenariu şi estimărilor oficiale, România ar urma să înregistreze o creştere economică de 4,7% anul viitor, 3,9% în 2017 şi 4,2% în 2018.

De asemenea, Guvernul se aşteaptă ca până în 2019 să fie create peste 500.000 de locuri de muncă, din care 325.000 locuri de muncă numai anul viitor.