♦ Rata-cheie staţionase la 7% timp de un an şi jumătate ♦ BNR a dat în luna iulie startul relaxării monetare la distanţă de aproape trei ani de când saltul inflaţiei impusese începerea înăspririi politicii monetare, în toamna lui 2021, BNR urcând atunci dobânda de la minimul istoric de 1,25% la 1,50% ♦ În viitor, BNR vede inflaţia în scădere pe o traiectorie „semnificativ mai joasă“ decât cea anticipată anterior, dar atenţionează cu privire la riscuri venind dinspre fiscalitate şi creşterea salariilor şi pensiilor, dar şi din sfera energiei electrice, gazelor naturale sau cotaţiei ţiţeiului ♦ În privinţa PIB, după ce în T1/2024 creşterea economică a fost sub aşteptări, pentru T2/2024 BNR spune că datele recente indică o „creştere semnificativă a economiei“ în termeni trimestriali, mai solidă decât aşteptările, implicând o creştere notabilă a avansului PIB faţă de T2/2023.

Scăderea accelerată a inflaţiei a convins boardul BNR să dea în sfârşit startul relaxării monetare în luna iulie, banca centrală reducând dobânda-cheie la 6,75%, de la nivelul de 7% unde a staţionat timp de un an şi jumătate.

Această decizie a conducerii BNR de la cea de-a cincea şedinţă de politică monetară din 2024 a fost în linie cu aşteptările celor mai mulţi analişti, care au pariat încă din luna mai pe o astfel de mişcare pe scena politicii monetare autohtone.

Relaxarea monetară vine la distanţă de aproape trei ani de când saltul inflaţiei impusese începerea înăspririi politicii monetare, în toamna anului 2021, când BNR a urcat dobânda de la minimul istoric de 1,25%, până la 1,50%. BNR a decis să taie dobânda după ce inflaţia ìşi-a accelerat scădereaî sub nivelul prognozat, într-un context în care economia a crescut „mai puţin decât s-a anticipat“ în primul trimestru, iar avansul anual al creditului privat a rămas sub 6%.

Odată cu ajustarea ratei-cheie, BNR a redus şi rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,75% pe an, de la 8,00% pe an, şi rata dobânzii la facilitatea de depozit la 5,75% pe an, de la 6,00% pe an.

„Rata anuală a inflaţiei şi-a accelerat scăderea în primele două luni ale trimestrului II 2024, coborând la 5,12% în luna mai, sub nivelul prognozat, de la 6,61% în martie, în principal ca urmare a ieftinirii substanţiale a energiei, îndeosebi a gazelor naturale, sub influenţa modificărilor legislative aplicate începând cu luna aprilie, precum şi pe fondul continuării descreşterii dinamicii preţurilor alimentelor. Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat a continuat să scadă gradual, în linie cu previziunile, reducându-se la 6,3% în luna mai, de la 7,1% în martie 2024“, a transmis BNR după şedinţa de politică monetară de vineri.

Inflaţia anuală a coborât spre 5% în luna mai 2024, sub nivelul dobânzii-cheie, după ce pe ansamblul întregului an 2023 rata anuală a inflaţiei s-a redus cu 9,76 puncte procentuale  - de la 16,4% în decembrie 2022 până la 6,6% în decembrie 2023.

În perspectivă, potrivit actualelor evaluări, BNR consideră că rata anuală a inflaţiei va continua să scadă în următoarele luni pe o traiectorie „semnificativ mai joasăî decât cea evidenţiată în prognoza pe termen mediu din luna mai 2024, în principal sub influenţa efectelor de bază şi a modificărilor legislative din domeniul energiei, precum şi pe fondul decelerării creşterii preţurilor importurilor şi al ajustării descendente graduale a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt.

Dar, banca centrală atenţionează cu privire la incertitudini şi riscuri pentru inflaţie în viitor venind dinspre fiscalitate şi creşterea salariilor şi pensiilor, dar şi din sfera energiei electrice, gazelor naturale sau cotaţiei ţiţeiului.

Scăderea dobânzii a deveni tot mai necesară în condiţiile încetinirii creditării, viteza anuală a creditului privat fiind sub 6%, la jumătate faţă de 2023. Cu ajutorul dobânzilor mai mari băncile centrale temperează inflaţia, dar nivelurile ridicate ale dobânzilor înseamnă şi credit mai scump, consum încetinit şi frânare a creşterii economice.

În privinţa PIB, după ce în T1/2024 creşterea economică a fost sub aşteptări, pentru T2/2024 BNR spune că datele recente indică o ìcreştere semnificativă a economieiî în termeni trimestriali, mai solidă decât aşteptările, implicând o creştere notabilă a avansului PIB faţă de T2/2023.

"Activitatea economică a crescut cu 0,4% în T1/2024, mai puţin decât s-a anticipat, după comprimarea cu 0,6% în T4/2023, astfel încât excedentul de cerere agregată a continuat probabil să se restrângă în acest interval, contrar aşteptărilor. Totodată, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, avansul PIB s-a redus semnificativ în T1/2024, la 0,1%, de la 3% în precedentele trei luni (...) Cele mai recente date şi analize indică o creştere semnificativă a economiei în termeni trimestriali în T2 şi vizibil mai solidă decât cea anticipată anterior, implicând o creştere notabilă a avansului PIB în raport cu perioada similară a anului trecut", susţine BNR.

Cum justifică boardul BNR, condus de guvernatorul Mugur Isărescu, decizia de a reduce dobânda-cheie la 6,75%, de la 7%, în linie cu aşteptărilor analiştilor:

► Rata anuală a inflaţiei şi-a accelerat scăderea în primele două luni ale trimestrului II 2024, coborând la 5,12% în luna mai, sub nivelul prognozat, de la 6,61% în martie.

► Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat a continuat să scadă gradual, în linie cu previziunile, la 6,3% în luna mai, de la 7,1% în martie 2024.

► Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflaţiei va continua să scadă în următoarele luni pe o traiectorie semnificativ mai joasă decât cea evidenţiată în prognoza pe termen mediu din luna mai 2024.

► Scăderea inflaţiei va veni în principal sub influenţa efectelor de bază şi a modificărilor legislative din domeniul energiei, precum şi pe fondul decelerării creşterii preţurilor importurilor şi al ajustării descendente graduale a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt.

► Activitatea economică a crescut cu 0,4% în T1/2024, mai puţin decât s-a anticipat, după comprimarea cu 0,6% în T4/2023, astfel încât excedentul de cerere agregată a continuat probabil să se restrângă, contrar aşteptărilor. Faţă de T1/2023, avansul PIB s-a redus semnificativ în T1/2024, la 0,1%, de la 3% în precedentele trei luni.

► Cele mai recente date şi analize indică o creştere semnificativă a economiei în termeni trimestriali în T2/2024 şi vizibil mai solidă decât cea anticipată anterior, implicând o creştere notabilă a avansului PIB în raport cu perioada similară a anului trecut.

► Incertitudini şi riscuri crescute pentru inflaţie decurg din conduita viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri, având în vedere execuţia bugetară din primele cinci luni ale anului, dinamica salariilor din sectorul public şi impactul integral al noii legi a pensiilor, precum şi măsurile fiscal-bugetare ce ar putea fi aplicate în perspectivă pentru continuarea consolidării bugetare.

► O sursă de incertitudini şi riscuri însemnate rămân, de asemenea, condiţiile de pe piaţa muncii şi dinamica salariilor din economie.

► Totodată, incertitudini semnificative sunt asociate impactului prezumat a fi exercitat asupra preţurilor gazelor naturale şi energiei electrice de recentele modificări legislative, precum şi evoluţiei cotaţiei ţiţeiului.

► Incertitudini şi riscuri pentru perspectiva activităţii economice şi evoluţia pe termen mediu a inflaţiei, continuă să genereze însă şi războiul din Ucraina şi conflictul din Orientul Mijlociu, precum şi evoluţiile economice din Europa, îndeosebi din Germania.

► Totodată, absorbţia fondurilor UE, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este esenţială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a efectelor contracţioniste ale conflictelor geopolitice.

► Relevante sunt şi perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune.