♦ Cheltuielile, în aceeaşi vreme, au încetinit la +9%, de la creşterile de aproape 14% în primele nouă luni din an.

Veniturile bugetului de stat au încetinit în octombrie la +8%, de la o creştere de 11% în primele trei trimestre din 2023. Ajung astfel şi mai mult sub ţinta de creştere a veniturilor cu 15%, conform informaţiilor de la Ministerul de Finanţe. Cheltuielile, de asemenea, au frânat, de la +14% în primele nouă luni din an la +9% în octombrie, sub creşterea programată la 11% pe tot anul. Practic, execuţia bugetară pe octombrie arată o îmbunătăţire pe partea de management al cheltuielilor, dar contrabalansată de o frânare a veniturilor, astfel că deficitul bugetar a continuat să crească şi a ajuns, la 10 luni din 2023, la 63 mld. lei, adică 4% din PIB.

„Cele mai multe cheltuieli se fac pe final de an, în noiembrie şi decembrie, prin urmare deficitul o să meargă spre 6% din PIB. Guvernul încearcă să mai oprească anumite cheltuieli sau să le ducă în anul următor, dar ajustarea tot trebuie făcută. Vom merge cu deficitul bugetar către 6%, anul viitor tot către 6%. Deja intrăm în nesustenabilitate. Deja trei ani la rând cu deficitul acesta intrăm în nesustenabilitate“, este de părere Adrian Codirlaşu, analist financiar şi vicepreşedintele CFA România.

Guvernul, la vremea aceea Ciucă şi cu ministrul Adrian Câciu la cârma finanţelor, a croit la început de an un buget care prevedea o creştere a veniturilor de 15%, până la 540 mld. lei, şi o creştere a cheltuielilor de 10%, până la 608 mld. lei. Astfel, deficitul bugetar ar fi urmat să fie, la final de an, de 68 mld. lei. La 10 luni din an, însă deficitul este de 63 mld. lei şi cele mai multe cheltuieli se adaugă pe final de an când se echilibrează bugetele ordonatorilor de credite.

„După 10 luni scurse din 2023 observăm că deficitul bugetar este practic identic cu cel din anul 2021, când planeta era afectată încă de pandemie, ceea ce creşte probabilitatea ca România să încheie anul cu cel mai mare deficit bugetar din Europa“, este de părere Bogdan Glăvan, analist financiar.

Guvernul a ales ca anul acesta să nu mai facă rectificarea bugetară şi să meargă pe echilibrarea bugetelor din Fondul de Rezervă al Guvernului, o anomalie în managementul finanţelor ţării. În mod oficial, în acest moment, ţinta de deficit bugetar este de 4,4% din PIB pe tot anul 2023. Din experienţa anilor trecuţi, aproape jumătate din deficitul bugetar se adaugă în ultimele două luni ale anului.

Or, la 10 luni, guvernul deja este la un deficit bugetar de 4% din PIB, ceea ce face ca ţinta oficială de 4,4% din PIB să fie nerealistă.

Deficitul bugetar este principala problemă a economiei ţării, este de părere Adrian Codirlaşu şi nu sunt perspective de îmbunătăţire. Cu toate acestea, nu vor fi probleme de finanţare, sunt de părere economiştii, chiar dacă aceasta va fi scumpă. Dar este o slăbiciune şi, în cazul unui eveniment extern nefavorabil, cum a  fost pandemia sau scânteia Lehman Brothers pentru criza financiară din 2008.

„Dacă nu se întâmplă ceva să crească aversiunea la risc în afara ţării, chiar şi cu dobânzi mari, vom ducea această datorie. Numai că trebuie să avem noroc să nu vină un şoc extern. Dacă ar veni un şoc extern, am avea probleme.“