O modificare a Legii Construcţiilor le va permite dezvol­tatorilor de proiecte de energie verde să meargă înainte cu investiţiile fără a mai fi nevoiţi să obţină un PUZ pentru proiectele de pe terenuri cu o suprafaţă mai mică de 50 de hectare, extravilane, care sunt în clasa de fertilitate 3-5.

„Pentru astfel de proiecte, singurele avize încă necesare sunt obţinerea deciziei privind scoaterea terenurilor din circuitul agricol şi autorizaţia de construire. Acest amendament la Legea construcţiilor este un pas extrem de important în contextul în care poate reduce durata realizării investiţiilor chiar şi cu nouă luni de zile”, spune Mihaela Nyerges, managing partener în cadrul casei de avocatură Nyerges & Partners, într-un articol pe Linkedin.

Schimbarea Legii 50/1991 a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis pe 10 ianuarie, urmând a fi publicată în Monitorul Oficial. Pe de altă parte, persistă problemele pentru proiectele mai mari de 50 de hectare, existând şi acum un blocaj de la Ministerul Agriculturii.

Tocmai pentru a facilita investiţiile în energia verde, în luna iulie a anului trecut fost introdusă o excepţie conform căreia este permisă construirea de capacităţi de producere a energiei din surse regenerabile, instalaţii de stocare şi alte instalaţii aferente pe terenuri agricole din extravilan cu respectarea a două condiţii cumulative: terenul are clasa de fertilitate III, IV şi V şi terenul nu depăşeşte 50 de hectare. În cazul acestor tipuri de construcţii, nu mai este necesară introducerea terenurilor în intravilan, ci aplicarea unei proceduri speciale de scoatere a terenului din circuitul agricol. Mai departe însă, Ministerul Agriculturii nu mai avizează proiectele mai mari de 50 de hectare. În acest moment, în România funcţionează parcuri solare cu o capacitate de circa 1.300 MW, care în 2021 au asigurat circa 1,5% din producţia totală de energie.

Doar anul trecut au fost emise avize tehnice de racordare la reţea şi contracte de racordare pentru proiectele eoliene şi solare noi de peste 6.300 MW în valoare totală de circa 6 miliarde de euro, arată datele centralizate de ZF pe baza informaţiilor publice ale Transelectrica. Devine astfel fără dubiu că România se află în plin boom regenerabil, la aproape un deceniu de la prima perioadă care a dus la dezvoltarea proiectelor de energie verde. Pornind de la informaţiile publicate pe site-ul Transelectrica, operatorul sistemului naţional de transport al energiei, doar în 2022 au fost emise avize şi contracte de racordare pentru proiecte solare cu o capacitate de 3.750 MW şi pentru parcuri eoliene de circa 2.600 MW. Astfel, al doilea val de energie verde va avea ca vedetă proiectele solare.