Tăirea porcului a devenit un „hot spot” pentru unii corporatişti, pe care nevoia de socializare îi duce de la calculator într-o gospodărie ţărănească pentru poveştile din jurul porcului. Ba mai mult, şoricul şi ţuica fiartă - sau ţuica rece ca gheaţa, cum e noua modă - alături de cotletul de porc ori de muşchiuleţ le alimentează apetitul pentru discuţii.

„E interesantă componenta de socializare din jurul tăierii porcului, când auzi tot felul de păreri despre cum ar trebui preparate toate cele. Şi, bineînţeles, poveştile sunt faine cu ţuica fiartă de la pomana porcului”, spune Lucian, IT-ist la una dintre cele mai mari companii din ţară.

Cristian, inginer tot domeniul informaticii susţine că acest eveniment îi dă prilejul să se reîntâlnească şi să povestească cu verişorii. „Mâine îmi iau liber că taie tata porcul”, spune un alt IT-ist, care lucrează pentru o companie din America. Cu alte cuvinte, se taie porcul şi pentru socializarea din jurul acestui obicei.

Însă, spun unii corporatişti, pomana porcului este reinterpretată, astfel că aleg carne mai slabă, cum ar fi cotlet de porc în loc de ceafă, muşchiuleţ şi ţuică rece ca gheaţa, care este noua modă în rândul acestora. De altfel, consumă cu moderaţie din toate preparatele, căci după 1 ianuarie se reîntorc în sălile de fitness, unde unii dintre ei au abonamente de la companiile la care lucrează şi care au încheiat contracte cu acestea.

Cât îi costă pe corporatişti să mănânce carne de porc de la ţară?

Preţul cărnii de porc crescut în gospodăriile ţărinilor a fost, în medie 15 lei/kg, pentru animalul vândut viu, dar în anumite judeţe a ajuns chiar şi la 20 lei/kg. Preţul unui porc crescut industrial, într-o fermă comercială, a fost însă la jumătate. Călin Muscă, proprietarul Porkprod, unul dintre marii crescători de porci din România, spune că în acest moment carnea de porc, în viu, se tranzacţionează la 8,5-8,7 lei/kg, sub costul de producţie, care este între 8,7 lei/kg şi 9,3 lei/kg.

Cu toate acestea, prospeţimea cărnii şi a prepartelor din carne sau faptul că pot împărţi carnea de la un porc pentru mai multe persoane, îi face pe corporatişti să aleagă porcul de la ţară.

„Diferenţa dintre porcul crescut industrial şi cel crescut în gospodăria popolaţiei este dată de greutate. Noi suntem, cumva, limitaţi la creşterea porcilor de până în 110 kg pentru a respecta măsurile de bunăstare a animalelor, pe când cel din gospodăria populaţiei se taie pe la 140-150 kg, ba chiar şi 180 kg, pentru că pare mai interesant. De altfel, discuţia mai este şi vizavi de prospeţime, dar în cazul nostru acest lucru nu este un dezavantaj, pentru că avem propriile magazine şi livrăm mereu carne proapătă. Adică, sacrificăm în fiecare zi animale şi a doua zi dimineaţa carcasa pleacă către magazine”, a menţionat Muscă.