Reţelele de apă şi canalizare din România continuă să se dezvolte, deşi această dezvoltare a întârziat raportat la oportunităţile de finanţare pe care le-au avut autorităţile, iar în următorii 4-5 ani reţelele de apă şi canalizare ar putea ajunge la o acoperire de peste 75% la nivel naţional, după cum explică oficialii guvernului.

„În ceea ce priveşte estimarea pentru extinderea reţelelor, noi am finanţat sau am propus spre finanţare lucrări publice în aşa fel încât cred că vom ajunge până în 2028 la peste 75% reţele de apă şi canal în România pentru localităţi şi pentru locuinţe”, a declarat Victor Banţa, secretar general adjunct la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, prezent la conferinţa ZF Cei mai mari jucători din economie 2024.

Asociaţia Comunelor din România estima în 2021 că cea mai dură situaţie este cea din mediul rural, unde doar 60% din localităţi aveau apă şi canalizare. În aceeaşi perioadă, cifrele la nivel naţional arătau că rata de conectare la servicii de apă era de circa 70%, în timp ce rata de conectare la servicii de canalizare era de puţin peste 50%.

O altă provocare majoră este conectarea la reţeaua de gaze, care nu există pentru jumătate din mediul rural. O astfel de situaţie ne plasează la coada Uniunii Europene, deşi România a avut la dispoziţie fonduri europene pentru a îmbunătăţi aceste reţele primare şi viaţa oamenilor din comunităţile locale. Autorităţile nu au reuşit să atragă fonduri suficient de repede.

Secretarul Victor Banţa a vorbit şi despre Anghel Saligny, fostul PNDL (Programul Naţional de Dezvoltare Locală), un instrument de finanţare din bani publici, de la bugetul local, care s-a adresat în mod istoric unităţilor administrativ teritoriale (UAT) care nu au avut acces la fonduri europene sau primarilor care „fug de fonduri europene”.

„Atunci când s-a decis înfiinţarea programului Anghel Saligny, peste 55% din locuinţe nu aveau canalizare, vreo 48% nu aveau apă potabilă la robinet. Noi i-am încurajat să meargă către fonduri europene. Efortul de cofinanţare este mic, dar şi birocraţia este mai mare şi de ele fug primarii, că asta este”.

Pentru a înţelege cât de puţin au atras autorităţile locale bani europene pentru dezvoltarea acestor infrastructuri până să ajungă la PNDL/Anghel Saligny, la momentul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, gradul de conectare la servicii de apa era in jur de 53% iar la servicii de canalizare de 43%.

„Pe Anghel Saligny atunci când s-a început am plecat cu 50 de miliarde de lei doar pentru drumuri, poduri, apă şi canal, pe o durată de şapte ani, din 2021 până în 2028, bani publici, din bugetul statului, care sunt credite de angajament, adică ei sunt pe hârtie. Plus, încă 15 miliarde de lei pentru reţele de distribuţie gaze. Deci o anvelopă de 65 de miliarde de lei pe 7 ani”.

Ce a mai declarat în cadrul conferinţei ZF Cei mai mari jucători din economie 2024:

• În momentul de faţă, pe Anghel Saligny s-a ajuns cu plata pentru toate lucrările pe care le-am primit la decontare până pe 30 aprilie 2024. Eu cred că este un termen de plată rezonabil.
• În Anghel Saligny avem două modalităţi de control, un control prin Inspectoratul de Stat în Construcţii, care se duc la faţa locului şi utilizează orice pârghie ca să realizeze dacă ce scrie în documetne este identifc cu ce se află pe teren şi după ce primim acel document putem face plata. În acelaşi timp, în baza unor sesizări, în baza unor analize, putem face şi controale, avem departament de control dedicat în cadrul direcţiei generale care gestionează aceste programe, care în baza analizelor se duc pe teren şi mai fac o verificare în zonele sensibile, unde sunt suspiciuni de fraudă.
• O altă strategie a Ministerului Dezvoltării este strategia pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic. Sunt zeci de ani de la cutremurul din ă77, în care aproape nimic nu s-a făcut pe consolidarea clădirilor. Până în 2022, în omânia nu se consolidaseră mai mult de 100 de clădiri multifamiliale, adică blocuri, ceea ce este foarte grav. În baza acestei strategii a luat naşterea legea 212/2022 şi ulterior un program naţional pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic.