Pe fondul succeselor înregistrate de trupele ucrainene pe front, războiul a ajuns într-un punct care provoacă atât speranţă Occidentului şi Ucrainei cât şi frică în acelaşi timp. După mai multe înfrângeri, Vladimir Putin a sunat alarma de mobilizare şi a ameninţat din nou cu opţiunea nucleară, stârnind mai puternic ca oricând frica de acest scenariu, scrie Financial Times.

Chiar şi atunci când oficialii SUA au decis să realizeze livrarea sistemelor HIMARS, care aveau să schimbe cursul conflictului, aceştia erau conştienţi de sabia cu două tăişuri a alegerii lor: cu cât ucraineni aveau să se descurce mai bine, cu atât mai periculoasă avea să devină situaţia.

Multe voci occidentale din domeniul apărării cred că Putin blufează. Cu toate acestea, factorii importanţi de decizie politică şi-au manifestat puternic îngrijorarea faţă de noile ameninţări ale Kremlinului.

„Avertismentele nucleare ale Kremlinului sunt o problemă care trebuie tratată extrem de serios”, a declarat Jake Sullivan, consilierul pe securitate naţională de la Casa Albă.

Scenariul în care un război nuclear s-ar dezlănţui a fost întotdeauna un factor extrem de important în calculele care precedau deciziile de la Casa Albă.

Cei care susţin că Putin blufează sunt de părere că o lovitură nucleară ar fi o nebunie pentru că o armă nucleară tactică ar contamina Ucraina – unde Putin pozează în eliberator – şi foarte probabil Rusia. Pe lângă această problemă, un atac cu o armă nucleară tactică ar determina NATO să treacă la acţiune, cu atât mai mult dacă un membru al alianţei ar fi ţinta loviturii.

Dar Putin este incolţit. Lovitura nucleară ar putea reprezenta totuşi ultima sa decizie pentru că alternativa – înfrângerea şi umilinţa – nu există în cărţile Moscovei. Într-o situaţie absolut disperată, Putin ar putea spera că utilizarea armelor nucleare ar provoca un şoc major şi ar forţa instant Occidentul să forţeze discuţii şi concesii.

Factorii de decizie occidentali care iau foarte în serios ameninţările lui Putin consideră ca acestuia nu trebuie să i se permită se folosească şantajul nuclear pentru a obliga Vestul să renunţe la Ucraina. Cu toate acestea, agenda stabilită îi forţează pe aceştia să meargă pe gheaţă subţire. Altfel spus, Occidentul trebuie să oferă suficient ajutor Ucrainei pentru a permite Kievului să învingă, dar fără să se ajungă la situaţia disperată în care Kremlinul ordonă atacul nuclear.

Obiectivele de război ale lui Putin s-au micşorat deja într-un mod promiţător. Dacă la începutul războiului liderul de la Kremlin voia eliminarea guvernării Zelensky, în prezent el s-a limitat la „eliberarea” Donbasului.

În condiţiile în care războiul lui Putin merge prost, iar potenţialii recruţi au început să se opună recrutării, Rusia pare că se întoarce încet în 1917, când înfrângerile militare au dus la revoluţie. Cu toate acestea, istoria subliniază că revoluţia, războiul civil ,regimul instalat ulterior şi problemele interne ale ţării, se pot transforma cu uşurinţă într-o nouă ameninţare pentru toată lumea.