Medicul Virgil Musta, şeful secţiei de boli infecţioase de la Spitalul Victor Babeş din Timişoara, afirmă că unitatea colectivului şi colaborarea dintre medici şi comunitate au reprezentat principalele elemente care au contribuit până acum la gestionarea cu succes a situaţiei din cadrul unităţii în care activează, în contextul pandemiei de COVID-19.

“Colaborarea dintre medici şi comunitatea care s-a mobilizat să ne ajute a fost un element important în reuşita noastră până în acest moment”, a spus medicul Virgil Musta în cadrul videoconferinţei ZF Health&Pharma Summit'20.

Alte declaraţii:

În decursul celor şapte luni de pandemie am avut multe lucruri de învăţat. Am pornit de la o situaţie necunoscută: nu ne-am confruntat niciodată cu o situaţie de contaminare la nivelul medicilor şi pacienţilor. Primul obiectiv pentru noi a fost să asigurăm protecţia cadrelor medicale. Am reorganizat funcţional şi structural spitalul în acest sens.

Am ales un nivel de biosecuritate, am realizat trei zone distanţate, am organizat activitatea in echipe mici, astfel încât dacă cineva se îmbolnăvea, să nu ducă la ieşirea din joc a multor persoane.

Apoi am obţinut echipamete de protecţie. Avem o asociaţie care sprijină activitatea spitalului şi care, printr-un apel la nivelul comunităţii, a obţinut multe dintre materialele de care aveam nevoie în primî fază.

Am organizat îmbunătăţirea saloanelor de pacienţi. Am folosit lucruri de unică folosinţă pentru fiecare dintre acesţia şi le-am pus la dispoziţie tot ce înseamnă materiale de igienă.

Cu ajutorul primăriei, printr-un parteneriat public-privat, ne-am dotat cu tot ceea ce este nevoie ca să putem trata la o înaltă performanţă.

Toate aceste lucruri au dat rezultate şi au dat încredere medicilor şi pacienţilor. Un alt element cheie a fost comunicarea constantă pe multe canale, inclusiv pe cele de social media.

Într-un timp record am obţinut o platformă – Pandemic Controler- pentru evaluarea pacienţiolor cu COVID-19 şi tratamentul necesar. Sistemul oferă informaţii legate de stadiul bolii unui pacient, factori de risc, dar şi schema de tratament. Astfel am început să împărţim pacienţii pe mai multe categorii, şi ne-a permis să tratăm particularitatea bolii fiecărui pacient în parte.

La nivelul de organizare al spitelelor din ţară trebuie să începem să gândim construcţia saloanelor astfel încât să fie pregătite pentru astfel de situaţii de natură infecto-contagioase. În momentul de faţă saloanele noastre sunt foarte deschise, nu sunt gândite pentru astfel de cazuri. Evoluţia pacientului este mult mai bună atunci când nu sunt amestecate formele clinice.

În momentul actual Timişul se află pe un platou din punctul de vedere al evoluţiei pandemiei. În ultima săptămănă s-a înregistrat un număr mai mic, dar odată cu începerea şcolilor acest lucru se va modifica. La momentul actual spitalul este aproape plin.

Pacienţii cu forme grave au o perioadă de recuperare în medie de peste trei săptămâni de internare.

Următoarele 2-3 săptămâni vor fi mai dificile, de aceea se impun în continuare distanţarea socială, purtarea măştii şi igiena tegumentului.

Până acum România a făcut faţă pandemiei. Trebuie ca toţi oamenii să fie responsabili astfel încât să reuşim să facem faţă şi de acum încolo.