Premierul Victor Ponta a scăpat, pentru moment, de tirul periodic contra sa al Antenei 3 (altminteri mereu gata să-i reproşeze un sinistru "blat" cu preşedintele Traian Băsescu, încă din perioada guvernării Ungureanu), pentru că soarta televiziunilor familiei Voiculescu depinde acum de ceea ce va decide Ministerul Finanţelor în privinţa clădirilor unde funcţionează televiziunile respective.

În acelaşi timp însă, Dan Şova, şeful de campanie al lui Ponta şi la rândul lui urmărit penal de DNA pentru foloase necuvenite de pe urma unor contracte de asistenţă juridică încheiate de complexurile Turceni şi Rovinari, a avut grijă să declare că Dan Voiculescu este "al doilea condamnat politic după Adrian Năstase", menţinând astfel vii speranţele unei părţi a electoratului-ţintă că, după plecarea de la putere a actualului preşedinte, nu doar diverse graţieri importante ar putea avea loc, dar va dispărea şi reticenţa lui Ponta de a ataca sistemul "justiţiei lui Băsescu", înlocuind, de exemplu, actuala conducere a DNA sau a ANI.

Liderii ACL au folosit condamnarea lui Voiculescu mai curând ca punct de plecare teoretic pentru conturarea programului lor politic, judecând după declaraţiile "premierului din umbră" Cătălin Predoiu că dosarul privatizării frauduloase a ICA ar trebui să fie premisa pentru un control pe scară largă al tuturor privatizărilor din România, îndeosebi al celor prin care capitaliştii români au cumpărat active ale statului.

În fine, Monica Macovei şi Elena Udrea au folosit şi ele sentinţa în cazul Voiculescu şi protestul de stradă al spectatorilor Antena 3 spre a arăta că ele sunt singurele care apără cu adevărat independenţa justiţiei şi statul de drept, mai ales prin comparaţie cu Klaus Iohannis şi liderii ACL, care au condamnat prea târziu şi prea moale atât violenţele de la protestul de stradă organizat de Antena 3, cât şi atacurile la DNA din partea susţinătorilor lui Voiculescu.