După o zi lungă de discuţii isto­rice cu preşedintele Americii Joe Biden, Xi Jinping, liderul absolut al Chinei, a reuşit să ridice în picioare o sală întrea­gă, să atragă ovaţii şi aplauze, cu o altă presta­ţie. Nu a fost vorba de un public format din cadre ale Partidului Comunist, ci de elita capi­ta­lismului american. Mesajul transmis de Xi: China este o piaţă mare şi un prieten.

Nu este o promisiune de a investi, nu este un angajament clar de colaborare. Dar este un mesaj aşteptat şi dătător de speranţe care vine ca o concluzie a întâlnirii de săptămâna trecută de unde cei mai puternici lideri politici ai pla­netei, Biden şi Xi, au transmis un semnal subtil că se schimbă dinamica puterii dintre două ţări care în ultimii ani s-au acuzat re­ciproc, şi-au pus piedici una alteia şi s-au atacat cu sancţiuni, după cum scrie The New York Times.

Nu toată lumea este optimistă, având în vedere că Beijingul impune condi­ţii nepriete­noa­se compa­nii­lor occidentale care vor să aibă activitate în SUA. Însă, pentru prima dată în ulti­mii ani, Xi a prezentat clar câte­va lucruri de care China are nevoie disperată de la SUA.

Biden şi Xi au dis­cutat într-un loc emble­matic pentru economia americană, undeva la marginea Silicon Valley, inima industriei de tehnologie de vârf a Americii. Supremaţia mon­dială în acest sector este unul din motivele războiului comercial din ultimii ani dintre SUA şi China. După discuţii, preşedintele american a declarat că Xi Jinping a acceptat să reia comunicarea dintre cele două armate şi a arătat că Beijingul este dispus să reglementeze exporturile de fenta­nil, un analgezic opioid care a provocat o criză a supra­dozelor de droguri fără precedent în SUA.

Washingtonul „va avea încredere, dar va verifica“, iar ca semn de bunăvoinţă a făcut un gest rar, eliminând un institut de ştiinţă chine­zesc de pe lista sancţiunilor. După discuţiile cu Biden, Xi s-a dus să-i întâlnească pe unii dintre cei mai puternici exe­cutivi din businessul american la o cină organizată de Camera de Comerţ Americană, iar discursul rostit de el acolo a acaparat atenţia şi imaginaţia lumii.

În faţa unui public de 300 de oameni, lide­rul chinez a spus, pe un ton diferit de cel al „lu­pului luptător“ folosit de multe ori în discursuri politice, că ţara sa „este atât o economie extramare, cât şi o piaţă extramare..., iar moderni­za­rea pentru 1,4 miliarde de chinezi este o opor­tu­nitate uriaşă pe care China o aduce lumii“, arată Financial Times. Xi a cerut investiţii fi­nan­ciare americane în China şi o pauză în restricţionarea exporturilor americane de teh­no­logie care a handicapat, cel puţin temporar, capacitatea Beijingului de a produce cei mai avansaţi semiconductori şi de a dezvolta tehno­logie de vârf pentru inteligenţă artificială.

„Lumea are nevoie ca SUA şi China să colaboreze pentru un viitor mai bun. China este pregătită să fie un partener şi prieten al SUA“, a spus Xi. Printre cei care au ovaţionat în pi­cioa­re la aceste cuvinte se numără Elon Musk, şeful Tesla, Tim Cook de la Apple şi Albert Bourla de la Pfizer, toţi executivi americani nerăbdători să vândă maşini electrice, iPhone-uri şi produse farmaceutice pe cea de-a doua economie ca mărime a lumii. Reacţia lor este de înţeles. „Dacă te uiţi pe lista celor mai mari companii americane prezente în China, toate au avut reprezentanţi la întâlnire“, spune un om de afaceri din lumea tehnologiei care a fost prezent la eveniment.

Ray Dalio, fondatorul uriaşului fond de hedging Bridgewater, a spus în drum spre cină, pentru FT, că este „încântat să aibă această relaţie cu Xi“. Însă, în pofida eforturilor lui Xi de a asigura că China este deschisă pentru business-ul american, realitatea de zi cu zi este alta şi taie entuziasmul. Nimeni nu garantează că tensiunile dintre Beijing şi SUA se vor reduce sau că vor fi ţinute sub control, iar companiile americane nu vor să cadă la mijloc. De asemenea, mediul economic din China s-a deteriorat după pandemie, pe care guvernul chinez a încercat să o combată cu cele mai dure carantine şi restricţii din lume, iar economia îşi revine foarte lent. Apoi, aparatul de securitate internă din China devine din ce în ce mai puternic.

De aceea, mai multe companii americane au început să plece din China sau să-şi reconfigureze lanţurile de aprovizionare pentru a-şi feri afacerile de tensiunile geopolitice. Vanguard Group şi-a desfiinţat recent ultima echipă de acolo, notează Bloomberg. Anul acesta, Ford a anunţat că intenţionează să reducă investiţiile viitoare din fabricile chineze, iar Apple şi HP vor să-şi mute producţia în alte părţi. Companii care ani buni au învestit în China şi i-au alimentat creşterea economică se retrag. Capitalul părăseşte această ţară. Un indicator al investiţiilor străine directe a înregistrat luna aceasta scădere pentru prima dată în ultimii 25 de ani.

În aceste condiţii, analiştii se întreabă dacă vorbele prietenoase ale lui Xi marchează o schimbare de durată sau sunt doar o manevră tactică. Puţini oficiali americani se îndoiesc că, atunci când va avea ocazia, preşedintele Xi nu va relua eforturile de a aduce China în faţa SUA la forţă militară, economică şi tehnologică. Un lucru pe care Biden şi Xi l-au evitat în discuţiile lor, şi asupra căruia atrage atenţia Politico, este extinderea arsenalelor militare ale celor două ţări. „S-ar putea să fie nevoie de mai mult decât vorbe calde pentru a opri ieşirile de capital“, crede Robert Carnell, specialist în Asia-Pacific pentru ING. „Asistăm la începutul transformării Chinei într-o ţară mai primitoare şi deschisă? N-am nicio idee, dar n-aş paria pe asta.“ Dar dacă Beijingul şi Washingtonul chiar trec la un nou nivel de cooperare, Uniunea Europeană va fi obligată să-şi reanalizeze poziţia faţă de China, de care nu vrea să se despartă, ci s-o ţină la o depărtare sigură. Pentru luna viitoare este programat un summit UE-China.