Afacerile companiei Liberty Galaţi, care deţine combinatul siderurgic, au scăzut la 3,7 mld. lei (740 mil. euro) în 2023, de la 7,9 mld. lei în 2022, arată cele mai recente date publicate de Ministerul de Finanţe. De asemenea, compania a înregistrat o pierdere de 2,3 mld. lei (460 mil. euro). Numărul de angajaţi al companiei a rămas acelaşi  - 4.772 – în 2023.

Datele din piaţă vin să confirme datele statistice: industria României, în special industria metalurgică, a înregistrat în 2023 practic al cincilea an de declin consecutiv. Pe de-o parte, este din cauza preţului la energie, care a explodat în 2021-2022 şi a unda de şoc a crizei energetică încă se mai resimte. Pe de altă parte, izbucnirea războiului din Ucraina şi sancţiunile aplicate fierului vechi rusesc, care alimenta Europa, au făcut ca producţia europeană de oţel, inclusiv cea românească, să devină scumpă şi necompetitivă faţă de industria chineză, indiană, turcească etc.

Mai mult, industria românească a mai înregistrat un handicap, de data aceasta faţă de companiile europene: în vreme ce ţări precum Germani sau Franţa au pompat miliarde de euro pentru susţinerea marilor jucători din industrie, în România producătorii nu au beneficiat de ajutoare. Astfel, industria românească  a pierdut viteză pe două fronturi.

Este ceea ce spun şi reprezentanţii Liberty: „De anul trecut, toţi producătorii de oţel din Europa operează în condiţii extrem de dificile, cu inflaţie crescută, costuri ridicate ale energiei şi cerere scăzută, agravate de războiul din Ucraina care a generat creşterea masivă a preţurilor la materiile prime şi întreruperea lanţului de aprovizionare. Industria siderurgică a fost, de asemenea, afectată de creşterea istorică a importurilor ieftine din ţări care nu se confruntă cu aceleaşi costuri de reglementare a standardelor de mediu. Importurile au obţinut o cotă de 27% din piaţa europeană, un factor care a contribuit la suspendarea unei capacităţi de producţie primară de 22 de milioane de tone de oţel la finalul anului trecut, reprezentând aproximativ 25% din capacitatea totală de producţie la nivel european, iar mulţi producători din Europa au anunţat închideri de fabrici şi disponibilizări”, au transmis, pentru ZF, reprezentanţii Liberty.

A fost nevoie şi de întreruperea activităţii la combinat, cum a fost şi închiderea temporară a furnalului, când s-au făcut lucrări de mentenanţă a acestuia, dar sistarea activităţii a venit şi ca urmare a condiţiilor de piaţă din acel moment.

„Pentru a gestiona eficient aceste provocări de piaţă, Liberty Galaţi a întrerupt uneori activitatea furnalului şi a redus programul de producţie, dar a reuşit să menţină locurile de muncă şi să plătească integral salariile angajaţilor. În acest an, am repornit operaţiunile de producţie şi am livrat circa 400.000 de tone de oţel românesc clienţilor noştri din România şi de peste hotare. Aşteptăm o îmbunătăţire a pieţei în cursul acestui an şi revenirea producţiei şi a profitabilităţii la un nivel normal”, au mai transmis reprezentanţii companiei.

Pe de altă parte, 2024 arată mai bine pentru industria metalurgică românească, spun atât datele statistice, cât şi jucătorii din piaţă. Deşi per total industria a scăzut în primele trei luni din an, industria metalurgică a fost printre sectoarele care au înregistrat creştere, de 11,4%, arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

De asemenea, Radu Ionescu, general manager la Liberty Galaţi, a spus, la conferinţa ZF Reindustrializarea României, că anul acesta se înregistrează o creştere a producţiei: „În 2022, când a început conflictul din Ucraina, producţia a scăzut la 1,4 milioane de tone, iar pentru 2023 este o scădere substanţială pe care însă, o vedem reversată anul acesta. Focusul este pe recâştigarea în cea mai mare proporţie a pieţei locale. Deja ponderea livrărilor locale în livrările totale a crescut cu aproape 20% faţă de ultimii doi ani”, a spus el.

Marii consumatori industriali de energie electrică, cum este şi cazul Liberty, s-au confruntat cu o creştere a preţului energiei electrice de până la 400% în perioada 2022-2023, concomitent cu o concurenţă acerbă din partea producătorilor din ţările europene. Guvernele acestor ţări şi-au protejat companiile prin subvenţii şi politici energetice în cadrul temporar de criză şi tranziţie. Pentru a acoperi costurile cu energia în intervalul 2021-2030, Franţa şi Germania au anunţat scheme imense de ajutor de stat. De exemplu, Germania alocă peste 6 miliarde euro pentru a sprijini companiile mari consumatoare de energie expuse la concurenţa internaţională, acoperind parţial costurile carburanţilor, în timp ce Franţa alocă aproximativ 13 miliarde pentru a compensa parţial companiile energo-intensive pentru preţurile mari la electricitate rezultate din costurile indirecte cu emisiile. De asemenea, Spania şi Portugalia au anunţat investiţii de peste 8 miliarde de euro în 2023 în măsuri de reducere a costurilor de producţie a energiei şi, implicit, a preţului pe piaţa energiei electrice, în beneficiul consumatorilor.

În contextul pieţei europene, toţi marii producători de oţel din Europa s-au confruntat cu provocări majore anul trecut şi iau măsuri de redresare. Tata Steel a anunţat oprirea furnalelor sale din Marea Britanie şi concedierea celor 2 800 de angajaţi din Port Talbot, confruntându-se cu proteste ale sindicatelor. În Spania, grupul Celsa a pus în aplicare un plan de restructurare judiciară, iar guvernul italian a preluat controlul asupra oţelăriilor Arcelor Mittal din Taranto, provocând o undă de şoc în industria siderurgică internaţională.