Preşedintele Chinei, Xi Jinping, va vizita Europa săptămâna viitoare, pentru prima dată în ultimii cinci ani, într-un turneu care va include Franţa, Ungaria şi Serbia.

Vizita are loc în contextul în care China face presiuni pentru a evita un război comercial cu UE, în timp ce atitudinile faţă de Beijing în cadrul blocului se înăspresc după multiplele scandaluri de spionaj şi sprijinul continuu al Chinei pentru Rusia în războiul din Ucraina, relatează The Guardian.

Prima oprire a lui Xi va fi la Paris. Luni, el se va întâlni cu preşedintele francez, Emmanuel Macron, şi cu preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

„Conducerea chineză este destul de clară în ceea ce doreşte", spune Abigaël Vasselier, director de relaţii externe la Merics, un thinktank german care se concentrează pe China. Xi s-ar concentra asupra lobby-ului împotriva probelor antisubvenţie ale UE, în special în ceea ce priveşte vehiculele electrice (VE) şi asupra stabilizării relaţiei bilaterale, a spus Vasselier.

În septembrie, von der Leyen a declarat că pieţele globale au fost „inundate de maşini electrice mai ieftine al căror preţ este menţinut scăzut în mod artificial prin subvenţii de stat uriaşe". Ancheta a provocat o consternare generalizată la Beijing, care o consideră nedreaptă şi motivată politic.

Joi, şeful Comisiei Europene pentru comerţ a sugerat că ar putea fi impuse tarife pentru vehiculele electrice chinezeşti până în iunie, după lansarea unei anchete privind sprijinul acordat de stat pentru producţia de maşini electrice în China. Termenul limită pentru impunerea oricăror măsuri este 4 iulie.

China „nu îşi poate permite să aibă din ce în ce mai multe restricţii pe piaţa europeană", spune Vasselier, dar, în acelaşi timp, „China nu are o ofertă pentru Europa în acest moment".

Asta pentru că una dintre solicitările de lungă durată ale Europei - şi ale lui Macron - faţă de China este ca Xi să facă presiuni asupra lui Vladimir Putin, preşedintele Rusiei, pentru a pune capăt războiului din Ucraina. „După doi ani de război, europenii şi-au dat seama... că acest lucru nu se va întâmpla", spune Vasselier.

Profesorul Shen Dingli, un cercetător în domeniul relaţiilor internaţionale cu sediul la Shanghai, spune că, pentru China, problema Taiwanului a fost mai importantă decât cea a Ucrainei.

Macron, von der Leyen şi Xi s-au întâlnit ultima dată în persoană în aprilie anul trecut, când europenii au zburat la Beijing. Macron, care a sosit cu o delegaţie de afaceri de 50 de persoane şi a plecat cu 18 acorduri de cooperare încheiate între companii franceze şi chineze, a provocat o furtună în acea călătorie când a declarat reporterilor că Europa nu ar trebui să devină „urmaşii Americii" în problema Taiwanului.

Preşedintele american, Joe Biden, a declarat în repetate rânduri că SUA ar apăra militar Taiwanul în cazul unei tentative de anexare de către China.

„Când preşedintele francez a vizitat China anul trecut... a fost foarte clar: în chestiunea Taiwanului, Franţa ar trebui să aibă propria poziţie independentă", spune Shen. "China apreciază poziţia sa".

Relaţia personală dintre Xi şi Macron a fost îmbunătăţită anul trecut, când preşedintele chinez l-a dus pe omologul său francez într-o rară călătorie personală la Guangzhou, un oraş din sudul Chinei. Săptămâna viitoare, Macron va întoarce favoarea cu o vizită în Hautes-Pyrénées, o regiune muntoasă a Franţei.

Dar, în ciuda „chimiei personale” dintre Xi şi Macron, „liderii partidului comunist chinez nu au prieteni. Ei au interese", spune Charles Parton, membru asociat senior la Royal United Services Institute şi fost diplomat britanic în China. „Este un mod de a promova fără milă propriile interese".

„Ori de câte ori China vede un beneficiu în a trata cu Europa ca întreg, o face. Când vede beneficiul de a trata cu indivizi, uneori pentru că subminează întregul, atunci tratează cu indivizi", spune Parton.