Dezechilibrul comercial şi o valoare mai redusă a transferurilor din partea celor care lucrează peste graniţe ar putea duce cursul euro/leu la peste 4,94, în imediata vecinătate a pragului simbolic, spun specialiştii XTB România, broker de instrumente derivate şi companie de investiţii. 

Pandemia a creat un mediu extrem de volatil şi imprevizibil pe piaţa valutară până la jumătatea anului 2020. Criza cauzată de coronavirus a avut un impact amplu şi rapid asupra economiei globale, forţând mâna autorităţilor să intervină cu stimulente ample de natură monetară şi fiscală. Volumele imense de masă monetară introduse în piaţă, de ordinul miilor de miliarde, au dus la evoluţii greu de prognozat şi la mişcări care păreau să ignore contextul de piaţă. Specialiştii XTB România au analizat evoluţia principalelor valute şi perechi valutare, inclusiv dolar, euro şi leu.

„Seria de indicatori PMI (realizaţi pe baza informaţiilor oferite de managerii de achiziţii) pentru sectorul serviciilor şi industrie în zona euro, în luna iunie, a oferit surprize foarte plăcute: revenirea accentuată a depăşit estimările cu 6,3 puncte la servicii şi 2,5 puncte la industrie. Deşi încă sub nivelurile începutului de an, datele conturează o continuare accentuată a revenirii în luna iunie. Pentru euro, aflat într-o perioadă de fluctuaţii în aşteptarea unei noi mişcări impulsive este o veste bună, care trebuie totuşi privită într-un tablou mai cuprinzător. Dolarul american, aflat în retragere faţă de monedele majore începând din a doua jumătate a lunii martie, poate înregistra episoade de creştere a interesului, în special în condiţiile în care investitorii ar redeveni preocupaţi fie de riscul unui nou val al virusului, cu efecte serioase asupra economiei, fie de alegerile din SUA din această toamnă”, explică Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România.

Pentru moment, dincolo de oscilaţii naturale, trendul descendent multianual al euro/dolar nu a fost întrerupt, indicând că pieţele nu s-au "hotărât" în privinţa schimbării susţinute de direcţie, de la slăbire la întărire a euro faţă de dolar. În condiţiile în care revenirea economiilor dezvoltate ar continua, iar derapaje de ordin geopolitic ar fi evitate, moneda unică europeană ar putea atrage atenţia sporită a participanţilor la piaţă în a doua jumătate a anului.

„În privinţa României, tendinţele macro globale pot avea efecte variate. Astfel, avem în vedere un scenariu de relativă stabilitate pe termen scurt a euro/leu - o reuşită a ultimelor luni, având în vedere multiplele presiuni generate de situaţia din planul sănătăţii publice, în ţară, dar şi la nivel european - cu unele riscuri de depreciere a leului în trimestrele următoare. Faţă de evaluările anterioare, tendinţa de redeschidere a economiilor importante din Europa şi planul de finanţare cu împrumuturi, dar mai ales fonduri nerambursabile induc o perspectivă uşor mai optimistă. Pe termen scurt până la mediu, totuşi, până la eliberarea şi utilizarea efectivă a fondurilor, dezechilibrul comercial şi o valoare mai redusă a transferurilor din partea celor care lucrează peste graniţe ar putea duce cursul peste 4,94, în imediata vecinătate a pragului simbolic. În raport cu dolarul american, în ipoteza unei întăriri a euro în raport cu dolarul american, şi având în vedere scenariul discutat pentru euro/leu, este posibilă o uşoară întărire în a doua jumătate a anului, în special începând din toamnă, cu toate că merită precizat faptul că nivelul de incertitudine este unul foarte ridicat”, adaugă Claudiu Cazacu

Lira sterlină ar putea avea un traseu chiar mai volatil decât euro şi dolarul american, revizitând pe parcursul lunilor următoare atât minimele din martie (în jur de 5,18) cât şi vârful din aprilie (5,56). Faţă de nivelurile curente, apropiate de jumătatea intervalului descris, trepidaţiile ar putea creşte pe măsură ce sinuozităţile procesului de părăsire a Uniunii Europene de către britanici ar influenţa din nou cotaţiile GBP.

„Având în vedere perioada cu un nivel ridicat de tensiune şi de panică din pieţele financiare, investitorii s-au orientat către active de refugiu, care prezintă niveluri mai scăzute de risc. Printre acestea se numără titlurile de stat din SUA sau metalele preţioase care sunt denominate în dolar american. În plus, în aceste momente de nesiguranţă caracterul monedei americane de monedă de rezervă a început să îşi facă simţită prezenţa într-o manieră mai accentuată. Unul dintre principalele motive ar putea fi şi o serie de situaţii cu niveluri foarte scăzute de lichiditate în pieţe, care a dus la apariţia unor probleme sistematice. În acest context, principalele ”victime” ale dolarului au fost monedele emergente, printre care şi leul românesc. Având în vedere riscul suplimentar pe care îl prezintă investiţiile în leu, cotaţia dolarleu a atins un maxim istoric pe 23 martie, la 4,5460. Totuşi, din acel moment leul a reuşit să se redreseze pe baza unor perspective mai optimiste legate de economia mondială”, atrage atenţia, la rândul său, Radu Puiu, Analist în cadrul casei de brokeraj XTB România.

În afară de câteva excepţii, dolarul continuă să înregistreze performanţe pozitive în raport cu majoritatea monedelor importante comparativ cu nivelurile de la începutul anului, deşi majoritatea s-au redresat din zona minimelor. În acest sens, dolarul evoluează la o valoare cu aproximativ 4% mai ridicată în comparaţie cu pachetul ponderat al valutelor cuprinse în indicele valutar al pieţei emergente MSCI.

„La nivelul monedelor majore, direcţia de evoluţie a fost dată în principal de modul în care autorităţile au intervenit şi de amploarea măsurilor de stimulare. Unul dintre cele mai bune exemple fiind lira sterlină. Deşi la prima vedere moneda poate părea subevaluată, traderii tind să privească către un orizont mai lung de timp. Astfel, au inclus în preţ temerile că abordarea nehotărâtă a guvernului britanic ar putea duce la o perioadă de recuperare mai lentă. Tendinţa de slăbiciune în raport cu alte monede din cadrul G10 sunt determinate de aşteptarea unui decalaj a revenirii economiei britanice în raport cu restul Europei. În plus, pericolul reprezentat de Brexit şi de lipsa unui acord majorează probabilitatea unui scenariu Hard Brexit, care ar duce la apariţia a noi factori de risc pentru economia britanică. În contrast se află moneda unică europeană, care a primit un impuls din partea datelor macroeconomice optimiste. Astfel, activitatea din sectoarele manufacturiere şi de servicii din Zona Euro dă semne solide de revenire, ceea ce a oferit un val de încredere pentru cumpărătorii de euro. În plus, pieţele sunt optimiste că oficialii europeni vor ajunge la un acord privind un nou pachet de stimulente fiscale care să faciliteze redresarea economică la nivelul Bătrânului Continent. În cazul în care planul de redeschidere va evolua conform aşteptărilor, perioada bună a monedei unice europene ar putea continua, adaugă Radu Puiu.