Criza gazelor naturale şi a energiei au avut impact direct şi puternic asupra producţiei de îngrăşăminte, astfel că preţurile acestora au crescut de 3-4 ori într-un an şi producţia a fost limitată. Marile emoţii abia acum urmează.

Urmează un an al incertitudinilor. Acum avem emoţii din cauza crizei îngrăşămintelor, dar o parte din noi (fermierii – n.red.) ne-am asigurat necesarul de îngrăşăminte pentru anul acesta. Problemele sunt pentru partea care nu şi-a achiziţionat dinainte şi sunt semne în piaţă că ar putea exista o penurie a îngrăşămintelor în prima parte a anului”, spune Dragoş Telehuz, preşedinte al Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice Ialomiţa, o asociaţie cu 250 de ferme care lucrează de la 5 hectare la peste 4.000 de hectare. Nina Gheorghiţă, acţionar al Triagroexim, companie care cultivă circa 600 de cereale în judeţul Brăila, spune că în cadrul firmei sale preţurile la îngrăşămintele chimice sunt mai mari cu 300% faţă de anul precedent. În prezent, Telehuz spune că preţurile îngrăşămintelor sunt: circa 4.000 lei/tonă pentru azotat, circa 5.000 lei/tonă pentru uree şi peste 3.000 lei/tonă pentru complexe. „Am avut perioade în care preţul îngrăşămintelor era de 800 – 1.000 lei/tonă şi acum suntem la o medie de 4.000 lei/tonă (azotat, uree şi compuşi), au crescut de patru ori preţurile. (...) Văzând şi preţurile la energie, care au impact asupra producţiei, nu avem speranţe că aceste preţuri vor scădea”, a completat Alina Creţu, preşedinte al Asociaţiei Producătorilor de Porumb din România. Ea a adăugat că fermierii care se asociază şi negociază cantităţi mai mari, primesc reduceri de 10-20%, dar preţurile de bază sunt în jur de 4.000 lei/tonă, în medie. În plus, ea menţioneză că acum îngrăşămintele se plătesc cu bani lichizi şi nu se mai finanţează, din cauza creşterii preţului utilităţilor şi pentru că nu se ştie cum va fi anul agricol.  

„Sunt fermieri care acum cumpără îngrăşăminte ecologice, pentru că sunt mai ieftine decât cele convenţionale. Cele ecologice pornesc de la 2.000 lei/tonă şi ajung la 3.200 lei/tonă”, a spus Vlad Popescu, CEO al Norofert (simbol bursier NRF), principalul producător român de îngrăşăminte organice, listat la Bursa de la Bucureşti. Antreprenorul afirmă că cererea, din punct de vedere cantitativ, pentru îngrăşămintele convenţionale produse de Norofert a crescut cu 60% în această perioadă de criză, mai ales că oprirea producţiei de către Azomureş, cel mai mare producător de îngrăşăminte din România, deci lipsa îngrăşămintelor trebuia să fie suplinită. „În plus, noi am ajustat preţurile doar în funcţie de inflaţie, pentru că nu folosim gaz şi nu ne-a impactat scumpirea sa”, a adăugat Popescu. Azomureş, cel mai mare consumator de gaze naturale din România, cu aproximativ 10% din consumul naţional, a oprit producţia fabricii din Târgu-Mureş în data de 12 decembrie 2021, motivând că nivelul ridicat al preţului solicitat de furnizori pentru materia primă principală, gazul metan, nu ne mai permite continuarea sustenabilă a activităţii. Compania producea 50% din din fertilizanţii necesari agriculturii româneşti, iar scăderea producţiei de îngrăşăminte ar putea creşte riscul reducerii producţiei de anului acesta cu până la 30%, ceea ce ar însemna o recoltă de cereale de circa 26 mil. tone, faţă de peste 34 mil. tone în 2020. Adrian Chesnoiu, ministrul agriculturii, a avut o reacţie rapidă atunci şi a spus că o echipă de specialişti lucreaze la identificarea unor soluţii viabile ce pot fi implementate imediat pentru a preveni scăderea producţiei agricole şi limitarea efectelor în evoluţia preţurilor produselor agricole primare din recolta anului 2022. Apoi, o lună mai târziu, pe 12 ianuarie 2022, el împreună cu Nicolae Ciucă, premierul României, şi Virgil Popescu, ministrul energiei, au avut o întâlnire cu reprezentanţii Azomureş, după care Chesnoiu a declarat că nivelul Executivului se lucrează la un pachet de măsuri de sprijin. Reprezentanţii Azomureş au spus atunci că vor relua producţia, dacă condiţiile pieţei o permit.

„Deocamdată nu repornim producţia, dar pot apărea surprize de la o zi la alta. Atât timp cât activitatea economică e sustenabilă, noi producem. Altfel, deja avem o serie de pierderi asumate cu locurile de muncă, pentru că am păstrat şi plătim toţi angajaţii, ceea ce ne costă mai puţin decât dacă am produce”, au spus reprezentanţii Azomureş pentru Business Magazin. La finalul anului 2020, Azomureş, parte a grupului elveţian Ameropa, avea în România un număr mediu de 1.050 de salariaţi. Cazul Azomureş nu este unul izolat, ci sunt mai multe fabrici care au închis în Europa sau care au redus producţia, dar în prezent mai sunt cantităţi de îngrăşăminte care vin din fostele ţări sovietice şi din Bulgaria, acolo unde gazele sunt mai ieftine. „Acestea nu vor renunţa la avantajul pe care li-l dă piaţa acum, adică de a vinde scump”, a completat Dragoş Telehuz. „Acum, la îngrăşăminte, distribuitorii vând ce au descărcat în magazie. Înainte, îngrăşămintele se vindeau la un preţ de la Devnea (oraş din Bulgaria) şi negociam cu distribuitorul, iar apoi mergea să le aducă. Acum, nu se mai negociază nici pe distanţa Varna – Slobozia. Nu mai vând decât ce au în stoc, pentru că nu sunt siguri dacă mai găsesc marfă, pentru că e limitată producţia”, a explicat Telehuz. Alina Creţu compară situaţia din agrobusiness cu cea din domeniul imobiliar, când oferta este un singur apartament, foarte scump, de peste jumătate de milion de euro, dar care nu se vinde, chiar dacă există o cerere foarte mare în piaţă. „În plus, avem întârzieri la livrare, dar se vând foarte puţine îngrăşăminte în piaţă acum”, susţine aceasta.

Cu cât au crescut însă preţurile de producţie la hectar pentru culturile de toamnă – grâu, orz, secară, rapiţă – din cauza creşterii preţurilor materiilor prime? „Costurile directe pentru producţia cerealelor din acest an sunt mai mari cu 1.000 de lei/hectar. Majoritatea fermelor, într-un an normal pot suporta acest şoc, însă nu şi dacă va fi un an prost”, a spus Dragoş Telehuz. În medie, în funcţie de cultură, sunt folosite 200 kg de îngrăşăminte la hectar, iar cu o tonă hrăneşti planta pe 5 hectare. „Suntem foarte îngrijoraţi de cum vor evolua lucrurile în acest an agricol”, a completat Alina Creţu. Telehuz a menţionat că dacă grâul şi porumbul scad sub 800-850 de lei/tonă, fermierii vor avea probleme în acest an agricol. Cezar Gheorghe, analistul expert în comerţul cu cereale al Clubului Fermierilor Români, spune că preţul mărfurilor este atractiv în prezent, adugând că fermierii care vor şti să-şi facă treaba vor obţine profit, în pofida costurilor mai mari cu producţia. „Dacă fermierul administrează cu parcimonie îngrăşămintele, nu va avea producţia dorită, deci nici profitul dorit”, a afirmat Cezar Gheorghe. El a completat că în ceea ce priveşte preţul grâului în 2022, vom vorbi de un vâf în al doilea trimestru al acesui an, iar apoi va fi o temperare a pre]urilor în T3 şi T4. Mai mult, el a spus că după 15-20 februarie 2022 va slăbi presiunea şantajului rusesc asupra gazului şi, implicit, asupra preţului său şi vom asista la o diminuare uşoară a preţului îngrăşămintelor, deoarece China în continuare are interdicţie la export, iar Rusia are taxe mari pentru export la azotoase şi complexe. De asemenea, Vlad Popescu crede că preţurile îngrăşămintelor vor scădea, dar nu mult.

O altă întrebare este cum influenţează criza îngrăşămintelor suprafeţele însămânţate în primăvară cu porumb şi floarea-soarelui? „Suprafeţele cultivate cu cereale în acest an nu vor scădea din cauza creşterii preţurilor îngrăşămintelor, pentru că fermierul este foarte optimist şi în fiecare primăvară şi toamnă seamănă. Producţia şi rezultatele pe care le vom obţine în schimb, însă, vor fi afectate de reducerea cantităţii de îngrăşăminte la hectar, pentru că din cauza preţului mare, fermierii vor aplica dozele minime de îngrăşăminte, iar unii dintre ei nu au capacitatea să-şi cumpere deloc îngrăşămintele”, a spus Alina Creţu. Ea a spus că se aşteaptă la producţii de cereale mai mici decât în 2021, când România a atins nivelul record de 34 de milioane de tone, pentru că îngrăşămintele sunt hrană pentru plantă şi cu cât este mai puţin hrănită, cu atât produce mai puţin. „Însă, dacă se reduce producţia la hectar, este posibil să vedem o nouă creştere a preţurilor la produsele agricole de bază pentru că fermierul trebuie să îşi acopere cheltuiala cu producţia făcută pe hectar”, a mai spus ea. Adrian Chesnoiu, ministrul agriculturii, a declarat recent că a prevăzut sume importante pentru aplicarea unor măsuri complementare, astfel încât fermierii să fie cât mai puţin afectaţi de creşterile de preţuri la energie şi gaze naturale şi să poată continua să producă suficient pentru piaţa internă.