Cu toate acestea, agricultura are o importanţă ridicată în structura PIB, de trei ori şi jumătate mai mare decât media europeană; în plus, în 2014, agricultura angaja 27,3% din populaţia activă a României, de peste şase ori mai mult decât media europeană de 4,4% din populaţia activă. Asta în condiţiile în care în 1993 aproape acelaşi număr de oameni ca în 2014 lucrau în agricultură, dar acum ponderea domeniului în PIB a scăzut de peste patru ori în această perioadă, semnalând pierderi importante de eficienţă, după cum arată un raport al PwC. „Practic, valoarea adăugată brută pe persoană ocupată în agricultură se ridica în 2015 la doar 54% din media Uniunii Europene, iar situaţia este şi mai îngrijorătoare dacă ne raportăm la ţările din Europa de Vest. Valoarea adăugată brută generată de o persoană ocupată în agricultură în România este de doar 16% din cea generată în Franţa, respectiv 34% din cea generată în Spania”, arată raportul firmei de audit şi consultanţă.

Cu toate acestea, România este una dintre ţările europene cu cel mai ridicat potenţial în sectorul agricol, având a şasea cea mai mare suprafaţă agricolă utilizată dintre ţările UE, însă se confruntă cu un randament foarte scăzut al producţiei agricole. Deşi cea mai mare parte a suprafeţei cultivate este utilizată pentru cereale, acestea generează mai puţin de 25% din valoarea producţiei agricole totale (estimată în 2015 la 13,6 miliarde de euro). „Având în vedere suprafaţa agricolă vastă şi rata de utilizare rezonabilă din România, este clar că randamentul producţiei este principalul factor limitator al sectorului agricol”, a spus Bogdan Belciu, partener, servicii de consultanţă pentru management, PwC România, coordonatorul studiului. Potrivit Ministerului Agriculturii, la valoarea totală a producţiei ramurii agricole, sectorul vegetal contribuia în anul 2015 cu  63,4% iar cel zootehnic cu cca. 35,4%.

Deşi avem una dintre cele mai mari suprafeţe agricole din Europa, ţara noastră are o mărime medie de exploataţie, similară cu Malta sau Cipru, ţări cu suprafeţe agricole mult mai mici decât cea a României. Un motiv pentru care acest lucru este posibil îl reprezintă fragmentarea exploataţiilor agricole, în condiţiile în care majoritatea (75%) dintre fermele din ţară au sub 2 hectare, iar ponderea fermelor sub 10 hectare este de 98% din total ca număr şi 39% din total suprafaţă agricolă utilizată. La polul opus, fermele cu dimensiuni de peste 100 hectare reprezintă doar 0,5% din numărul total, dar exploatează 49% din suprafaţa agricolă. În occident, segmentul fermelor mijlocii este predominant. Conform celei mai recente Anchete Structurale în Agricultură a INS pentru care deţinem informaţii,  numărul total al exploataţiilor agricole era în 2013 de circa 3630 mii, cu o suprafaţa agricolă utilizată de 13,056 milioane ha.