Preţurile ridicate au dus la revolte în anumite ţări din cauza faptului că milioane de oameni nu-şi permiteau să cumpere nici măcar alimentele de bază pentru a-şi hrăni familiile.

În india explozia preţului cepei în 2010 a dus la revolte, iar guvernul a fost forţat să intervină, interzicând exporturile de ceapă şi au scăzut taxele pentru importul de ceapă. Oamenii din India consumă circa 15 milioane de tone de ceapă pe an, iar această legumă este văzută ca un indicator al sănătăţii economiei indiene.

Criza a fost declanşată de precipitaţiile abundente în zonele de producţie a cepei, iar acesta a dus la o penurie de ceapă şi implicit explozia preţurilui pentru această legumă. Retailerii au profitat şi au avut o marjă de profit şi de peste 135% încasând profituri de 15.000 de dolari pe zi. Peste 20.000 de oameni au protestat pe străzile din New Delhi, iar femeile şi copii au purtat ghirlande de ceapă în jurul gâtului simbolizând inflaţia alimentelor de bază. Nu este pentru prima dată în istorie când ceapa provoacă tulburenţe în India. Preţul crescut al cepei a doborât puterea centrală în 1980, apoi din nou în 1998, când BJP a pierdut majoritatea în statele majore din cauza preţului cepei.

Ceapa se situează pe locul trei din rândul vegetalelor produse în lume. În India însă, au o importantă mult mai mare, definită nu doar de rolul acestora din meniurile a milioane de indieni, săraci sau bogaţi, precum şi din modul în care influenţează sistemul politic.

Potrivit informaţiilor World Food Programme, familiile cheltuiesc în medie în jur de 60-80% din venituri pe alimente. Atunci când preţurile cresc prea mult şi prea repede efectul poate fi sever asupra familiilor sărace care sunt obligate să taie din lucrurile "non-estenţiale" precum manuale şcolare, medicamente sau haine

Organizaţia Naţiunilor Unite a compus un coş cu cele mai întâlnite alimente: cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr.În ianuarie 2017 preţul mediu al acestui coş a crescut cu 12% faţă de ianuarie 2016, informează World Economic Forum.

Unul dintre motivele ale acestei evoluţii este creşterea preţului zahărului. Acum te costă cu 45% mai mult să-ţi îndulceşti ceaiul decât în ianuarie 2016, în timp ce preţul laptelui folosit pentru cafea a crescut cu 33%, iar uleiul pentru salată cu 34% comparativ cu anul trecut. Doar preţul carnei a rămas stabil, crescând doar cu 8%.