Schimbarea generaţiilor aduce întotdeauna noi trenduri şi obiceiuri în consum, iar vinul, bătrâna licoare care a însoţit omul de-a lungul istoriei sale zbuciumate, nu putea rămâne neatins. Într-o societate tot mai diversificată, vinul trebuie să se adapteze pentru a fi pe gustul cât mai multor consumatori, atât tradiţionali, cât şi neconvenţion-ali. Poate fi vinul fără alcool şi cu puţine calorii o soluţie pe termen lung sau doar un trend de moment?

Vinul este unul dintre lucrurile care leagă, ca un fir roşu (sau alb), ziua de azi de începuturile civilizaţiei umane, cu un rol esenţial în diferite culturi şi tradiţii, liant social şi element nelipsit într-o multitudine de evenimente, de la cele mai vesele la cele mai triste. Primele dovezi ale producţiei vinului au fost descoperite în Georgia, cu o vechime de peste 8.000 de ani, dar licoarea era consumată şi în Iran (5.000 î.Hr.), Armenia şi Sicilia (4.000 î.Hr.), de-a lungul întregului bazin mediteranean, încă din Epoca Bronzului. Chiar dacă tehnologia, gusturile şi soiurile s-au schimbat puternic de-a lungul istoriei, vinul a rămas una dintre băuturile preferate ale umanităţii.

În ultimii ani însă, se simte un vânt al schimbării, un shift în preferinţe şi obiceiuri legat de consumul de alcool, şi implicit de vin, pe măsură ce generaţiile mai tinere cresc ca pondere în rândul consumatorilor.

Iar pentru a supra-vieţui, vinul s-ar putea să fie nevoit să treacă, la rândul lui, printr-o schimbare. Potrivit unui studiu realizat de Beren-berg Research în 2018, tinerii din Generaţia Z beau, în medie, cu 20% mai puţin alcool decât Millennials, care, la rândul lor, beau mai puţin alcool decât o făceau Baby Boomers şi Gen X la aceeaşi vârstă. Iar în pandemie, dacă persoanele mai în vârstă au ajuns să bea mai mult decât înainte de lockdown, tinerii au fost tot mai mult atraşi de abstinenţa totală. Rezultatul este că, în prezent, la nivel global, industria vinului se bazează tot mai mult pe clienţii peste 35-40 de ani, pe de-o parte ca urmare a problemelor demografice din anumite regiuni, precum Europa şi Asia de Nord, şi pe de altă parte a atracţiei tinerilor pentru alte tipuri de băuturi, fie fără alcool, fie cocktailuri sau bere craft, potrivit platformei IWSR.

În 2023, consumul global de vin a scăzut cu 2,6%, la minimul ultimilor 27 de ani, arată datele Organizaţiei Inter-naţionale a Viei şi Vinului. Practic, au fost vândute cu 800 de milioane de sticle mai puţin decât în 2022, în condiţiile în care toate cele cinci pieţe principale au fost pe minus, inclusiv Franţa şi SUA. 

În căutarea vinului fără alcool şi fără calorii. Schimbarea generatiilor impune şi noi obiceiuri de consum, tinerii fiind mai preocupaţi de mediu decât predecesorii lor, dar şi de starea lor de sănătate şi alimentele sau băuturile pe care le aleg. De asemenea, o parte dintre noii consumatori consideră vinul o băutură prea „elitistă”, în timp ce, în paralel, nici Gen Z, nici Millenials nu se dau în lături de la experienţe noi şi vor să încerce gusturi şi arome diferite, îndreptându-se  adeseori spre cocktailuri sau bere craft, în detrimentul vinului clasic. 

Destul de repede, producătorii au simţit că este mai greu să convingă clienţii tineri să cumpere şi să consume pro-duse care conţin alcool sau multe calorii. Tot mai des, proprietarii de crame primesc în timpul tururilor organizate pentru vizitatori întrebarea: câte calorii are un pahar de vin de acest fel? În replică, industria a venit cu o soluţie greu de imaginat în urmă cu câţiva ani: băuturile fără alcool sau cu puţin alcool (no-alcohol / low-alcohol). Şi dacă berile fără alcool par să îşi fi găsit gustul potrivit şi drumul drept în piaţa globală, situaţia este deocamdată mai dificilă în cazul vinului. Încă se caută reţeta perfectă pentru a replica gustul, eliminând alcoolul, de tot sau aproape de tot, fără adaos de apă. În paralel, producătorii de vin caută soluţii pentru a reduce şi numărul de calorii per pahar, sperând astfel să crească consumul, mai ales în rândul femeilor. Dar vinurile „light” sau fără alcool lansate deja în diferite ţări încep să fie tot mai populare în anumite medii şi tot mai mulţi producători îşi îndreaptă atenţia şi spre această categorie de produse. 

Sloganul „vinuri albe care nu vă vor face să regretaţi că v-aţi răsfăţat cu câteva pahare” pare pe gustul tinerilor atenti la câte calorii consumă la o masă, scrie Wall Street Journal. Astfel, în timp ce vânzările totale de vinuri au scăzut pentru al treilea an consecutiv, categoria vinurilor light a crescut la vânzări de 209 milioane de dolari în 2024, de la 16 milioane de dolari în 2019, conform unui studiu de piaţă realizat de compania Circana. WSJ remarcă în contin-uare că noile vinuri, cu preţuri care pornesc de la 15 dolari, au în jur de 80 de calorii pe porţie – spre deosebire de cele 120 de calorii dintr-un pahar obişnuit de vin alb. Pe principalele zece pieţe, vinul domină segmentul low-alcohol, înregistrând o creştere puternică a consumului, cu o medie de 8% în 2023, determinată în principal de evo-luţia din SUA, potrivit companiei britanice de analize de piaţă IWSR. Promotorii vinului cu conţinut scăzut de alcool subliniază în orice situaţie calităţile pe care le are această băutură, de la numărul mic de calorii la procentul mic de carbohidraţi şi, în multe cazuri, zero zahăr rezidual. Consumul de vin fără alcool este, de asemenea, în creştere (Ă7% în 2023, pe principalele zece pieţe), dar acest segment mult mai mic se luptă încă să atragă consumatorii din cauza percepţiilor negative cu privire la gust şi a disponibilităţii reduse pe unele pieţe, mai arată analiza IWSR.

Cât de roz e situaţia din România. În mod tradiţional, pe mesele românilor se găseşte în cele mai multe cazuri vin alb, demisec, tendinţă care se menţine neschimbată de ceva timp. „Însă, dacă vorbim despre consumul educat de vin, aici continuăm să observăm o diversificare rapidă a ofertei, care a devenit mai sofisticată, care acoperă mai bine toate palierele de preţ, cu nişe în creştere, mai ales în zona de spumante, vinuri organice şi vinuri cu conţinut redus de alcool sau fără alcool”, explică Marinela Ardelean, fondatoarea platformei Wines of Romania.

De asemenea, ea observă că tinerii sunt tot mai deschişi către educaţia în domeniul vinului şi către participarea la evenimente legate de vin, curioşi să devină consumatori mai avizaţi. Şi chiar dacă pe plan local nu există încă producători de vinuri fără alcool, există producători pregătiţi să răspundă şi acestei cereri, odată ce ea se va consol-ida.

Pe de altă parte, specialistul român spune că există o zonă gri în legislaţia din acest domeniu, care nu încurajează, deocamdată, dezvoltarea acestui segment. „Însă este o chestiune administrativă, uşor de rezolvat în momentul în care acest lucru devine o necesitate. Dacă România se aliniază tendinţelor din Europa, ne putem aştepta ca vinul fără alcool să ajungă la 8-9% din piaţă în următorul deceniu, deci este clar că în această perioadă trebuie stabilită şi o politică de definire şi taxare a acestui produs”, a explicat Marinela Ardelean.

Anul trecut, producţia locală de vin a atins niveluri record, în creştere cu 15%, deşi a provenit de pe o suprafaţă mai mică de viţă-de-vie, iar industria de profil a continuat să se dezvolte, peste 50 de crame noi fiind autorizate, arată datele ONVPV, analizate de Wines of Romania. În 2024 însă, culesul a început cu o lună mai devreme în unele zone, din cauza temperaturilor ridicate. Producătorii spun că recolta este cu 20-30% până la 50% mai mică faţă de anul trecut, în funcţie de soi, parcelă şi de momentul recoltării. „Este evident că am avut unul dintre cei mai dificili ani din ultima perioadă, cu o secetă prelungită care a afectat mare parte din ţară, mai ales sudul. Asta înseamnă au-tomat o recoltă mai mică şi nu neapărat mai bună. Strugurii au fost culeşi semnificativ mai devreme în multe regi-uni, nu doar în România, ci şi în Italia, Franţa şi Spania, deoarece deja atinseseră concentraţiile necesare de zaha-ruri. Cel puţin în unele cazuri, maturitatea aromatică a strugurilor nu a fost atinsă, iar acest lucru se va traduce în vinuri mai puţin complexe, cu o speranţă mai redusă de învechire la sticlă”, a comentat Marinela Ardelean.

În mare, ea estimează că podgoriile din sud au produs cu 10-20% mai puţin vin decât în anii obişnuiţi, iar per total, producţia locală va scădea în 2024 cu minim 5-10% faţă de recordul din 2023. În ceea ce priveşte vânzările, piaţa a păstrat o uşoară tendinţă de creştere, susţinută şi de temperaturile ridicate din vară. În final, evoluţia viitoare a pieţei vinului nu poate fi creionată doar în alb sau negru. Nici măcar în roşu sau alb. Este o poveste complexă, croşetată din multe fire şi noduri, cu tendinţe adeseori contradictorii. Consumatorii de azi, dar şi cei de mâine, aparţin unor generaţii cu individualităţi puternice, cu grupuri mai restrânse, greu de cuprins în categorisirile clasice.

După cum spune fondatoarea Wines of Romania, sunt mulţi cei care nu consumă alcool deloc, din motive person-ale, dar sunt la fel de mulţi cei interesaţi de gust, de a explora senzorial lumea în care trăiesc, şi care gustă orice, de la vinuri la cocktailuri complicate, şi sunt mulţi care au perceput complexitatea universului vinului şi au început să studieze gusturi, struguri, regiuni şi ţări.

„Cred că media între toate tipurile de raportare la vin şi, în general, la băuturi alcoolice ne indică o orientare către un consum responsabil şi foarte diversificat, mai ales în rândul clienţilor educaţi. Aştept ziua în care oamenii vor înţelege că un pahar de vin la masă nu înseamnă neapărat o alegere sofisticată, ci mai degrabă una naturală. Mâncarea şi vinul, şi mai ales mâncarea locului pusă alături de vinul locului, fac parte din civilizaţia fiecărui popor.”   

Mâncarea şi vinul, şi mai ales mâncarea locului pusă alături de vinul locului, fac parte din civilizaţia fiecărui popor. - Marinela Ardelean, fondatoarea platformei Wines Of Romania