Pentru antreprenorii la început de drum extinderea în afara graniţelor pare mai degrabă o activitate care face parte din ADN-ul antreprenorial şi nicidecum o barieră în calea dezvoltării, astfel că pentru mulţi tineri planul de a ieşi „la export” este scris încă din primii ani de existenţă a brandului de piaţă. Ce-i îndrumă pe antreprenori să dezvolte branduri cunoscute pe plan regional, european sau chiar internaţional mai devreme de a împlini un prim deceniu de activitate? 

Vreau să ies la export”, „vreau să duc brandul la nivel internaţional” sau „am găsit o piaţă bună în vestul Europei” sunt doar câteva dintre expresiile tot mai des întâlnite în planurile de afaceri nescrise, de cele mai multe ori, ale oa-menilor din spatele start-up-urilor, ale acelor branduri care se dezvoltă treptat dar sigur. Sunt mici producători de cosmetice, de produse de brutărie, de îmbrăcăminte sau de accesorii pentru sport ale căror poveşti trebuie să treacă de graniţele României.

Iar datele de la Institutul Naţional de Statistică arată o creştere a acestui curaj, având în vedere că firmele cu sub 4 angajaţi, adică acele start-up-uri în general, au livrat anul trecut peste hotare bunuri de peste 14 milioane de euro, faţă de 10 milioane de euro în 2019, anul de dinainte de pandemie.

„Ceea ce îmi doresc este ca PanFree să ajungă cel mai vândut brand de produse fără gluten din ţară şi să intrăm şi în ţările din jur. Îmi doresc să devenim cel mai  mare producător de produse fără gluten din Europa de Est, adică să mă bat cu polo-nezii”, spune Ovidiu Plutaşu, fondator al fabricii de produse fără gluten PanFree din Oneşti (jud. Bacău).

Brandul PanFree a intrat în magazine anul trecut şi fabrica a fost pornită cu o investiţie totală de peste 4 milioane de lei, din care 1,4 milioane de lei din fonduri europene. Cu acest brand, Ovidiu Plutaşu vrea să atingă pe piaţa locală o cotă de piaţă de 15-20%, iar intenţia de a ieşi la export vine în contextul în care consumul în România de produse fără gluten este relativ mic comparativ cu alte ţări europene. 

Estimările ZF arată că vânzările de astfel de produse în retail ajung anual la 50-60 de milioane de lei, piaţa din România fiind una mică. La nivel global, piaţa alimentelor fără gluten se ridică la peste 6 miliarde de dolari, iar în 2030 compania de cercetare Polaris Market Research estimează că această piaţă va ajunge la 13 miliarde de dolari.

La rândul ei, Izabela Măndoiu, fondatoarea brandului de haine cu acelaşi nume, spune că vrea să iasă în viitor mult mai mult către piaţa externă, după modelul altor branduri româneşti din sector.  „Visul meu ar fi să facem o prezentare de modă undeva în afară, să mai facem lucruri şi în alte zone. Vreau să mărim portofoliul de clienţi şi pe România şi dacă se poate şi către extern, acum că avem deschidere şi spre piaţa din afară, există cerere”, a spus ea. Un exemplu de afacere românească de nişă care a ieşit peste graniţe este De Ionescu, brand de îmbrăcăminte din materiale naturale, care are un magazin fizic în Sibiu, dar care acum face 10% din afaceri pe plan intern, restul din livrări peste hotare. Un alt exemplu, care deşi nu este la început de drum, acum face pasul către pieţe mai importante, este Rovyo Cosmetics, un mic brand de cosmetice realizate la Râmnicu Vâlcea de către Rodica Dumitru. Cu ajutorul nepoatei sale, Loredana Ionaşcu, Rodica vrea să ducă brandul Rovyo peste hotare. 

„Pentru că am locuit foarte mult timp, în jur de 14 ani în Anglia am şi anumite cunoştinţe în ceea ce priveşte promovarea acolo . Sunt website-uri cum ar fi Amazon, chiar eBAY, de ce nu, dar şi colaboratori pe care cu siguranţă îi pot găsi. De exemplu,  Body Shop, care vinde produse naturale. Sunt foarte multe platforme şi încă vor colabora-tori. În plus, visul meu este să ajungem în El Corte Ingles în Spania”, a punctat Loredana.  În prezent, produsele Rovyo se găsesc pe site-ul propriu, iar în Bucureşti se găsesc la SkinEstetic, dar şi pe platforme precum bun­romanesc.ro, Origin and Natural, DoloHandmade şi driedfruits.ro. Cele mai cunoscute branduri româneşti de produse cosmetice peste hotare sunt Ivatherm şi Gerovital (Farmec), dar tot mai mulţi antreprenori îşi fac curaj şi intră pe alte pieţe, în special prin intermediul magazinelor online. Un exemplu este şi  brandul Carlette Jewellery, care după ce a făcut pasul online s-a extins în sistem de franciză. 

”Al doilea pas se concretizează în prezenţa Carlette online, prin distribuitori virtuali de fashion. Există o creştere im-portantă a pieţei de fashion în online şi ne dorim plasarea produselor Carlette în aceste magazine. Pasul trei este ca produsele să fie prezente în magazine fizice, dar nu este intenţia noastră în prezent de a ne deschide propriile unităţi. Însă, partenerii cu care ne dorim să încheiem contracte pe viitor ne vor ajuta să avem produsele noastre şi în spaţii offline.“, povestea anterior Lavinia Lazăr, fondatoarea brandului de bijuterii. 

Iar toate aceste branduri îşi vor face loc pe piaţa internaţională, un loc unde sunt deja prezente branduri care au ieşit din mâinile artizanilor locali precum Senin (haine), DeIonescu (haine şi încălţăminte), Pater (ţuică) sau Vulp’s Toys (jucării).