Termenul de bancă nu duce invariabil cu gândul la un angajat cu foarte, foarte mulţi bani, pentru a avea grijă de nimic pe lume nu este prea scump. Chiar şi să lucrezi la bancă te face să pari, în ochii celor din jur, un privilegiat al sorţii, deşi nu toţi banii care trec prin faţă sunt ai tăi. Şi atunci, de ce ar părăsi cineva vreodată un astfel de corn al abundenţei? Ca să devină antreprenor, ar răspunde unii.

1. Corina Dima avea o experienţă de zece ani în domeniul bancar când a decis să renunţe la job şi să facă o afacere din două mari pasiuni ale ei – gastronomie şi cultură. Astfel, în 2018 şi-a dat demisia de la serviciul stabil pe care îl avea într-o multinaţională şi a lansat un blog, De-Corina, unde scrie despre experienţele ei în restaurantul din Bucureşti şi din ţară, dar şi despre evenimentele la care. participă.

„Blogul este momentan în creştere. Au trecut trei ani de când am început proiectul şi se cristalizează nişte colaborări. Sunt între 30.000 şi 40.000 de oameni care intra lunar pe blog sau în social media să citească articolele şi postările mele. Încerc să ofer informaţii pe care şi eu le caut, pun informaţii legate de preţuri, de meniuri, pun poze”, povestea Corina Dima în septembrie la emisiunea online ZF Afaceri de la zero. Pe site-ul De-Corina se găsesc şi recenzii de spectacol, de teatru, de dans contemporan, Corina Dima fiind acreditată la evenimente precum Festivalul George Enescu sau Festivalul de Teatru de la Sibiu.

2. Florin Tat  a acumulat peste 20 de ani experienţă în domeniul bancar înainte de a decide să devină antreprenor. A intrat în banking încă din vremea studenţiei, a avansat treptat în carieră, iar la un moment dat, când a decis să plece din acest sector, a dezvoltat un butic de consultanţă financiară şi de business, prin care interacţionează cu diverse antreprenori. Aşa sa gândit că trebuie să vadă şi el ce înseamnă businessul real, pentru a putea oferi sfaturi, şi aşa a născut ideea de a porni o afacere de la zero.

Se întâmplă în urmă cu doi-trei ani, când a gândit să deschidă sau curăţătorie-spălătorie, sub numele Imacoolat, aşa că a creionat un plan de business care a fost ulterior aprobat în cadrul programului StartUp Nation.

Imacoolat a pornit la sfârşitul anului 2019, nu cu mult timp înainte de debutul pandemiei. În business lui Florin îi este alături soţia, Roxana Tat. Primul spaţiu Imacoolat a fost deschis în zona Giuleşti din Bucureşti, unde se află sediul principal al companiei şi unde se derulează activităţile propriu-zise de curăţare şi spălare. Familia Tat a deschis apoi şi un punct de colectare-livrare în zona Militari, în cadrul ansamblului rezidenţial Rotar Park Residence, unde deserveşte cu preponderenţă locuitorii complexului. Clienţii persoane fizice ai Imacoolat sunt, în general, antreprenori, corporatişti şi freelanceri, oameni activi, care nu au timp să se ocupe de spălarea, curăţarea şi călcarea hainelor din garderobă în mod curent.

3. Cofetăria Lulu’s Cake din Bucureşti a apărut după ce antreprenoarea Adriana Olaru nu s-a mai regăsit în lumea bankingului în care a lucrat anterior şi a vrut să îşi construiască propriul drum în antreprenoriat. Astfel, în 2018, cu o investiţie de 100.000 euro, a început povestea cofetăriei care foloseşte reţete prăjiturilor tradiţionale pentru cei nostalgici după gustul de altă dată.

Ideea businessului s-a „copt” vreme de circa doi-trei ani, iar în momentul în care a deschis Lulu’s Cake, antreprenoarea a renunţat la cariera în private banking pentru a se dedica afacerii. Astăzi, experienţa din bancă o ajută la dezvoltarea propriului business. „Îmi place antreprenoriatul, nu regret schimbarea făcută, toată experienţa din banking îmi este foarte utilă. Echipa este foarte frumoasă, alături de colegele mele. Clienţii sunt mulţumiţi, revin, ne recomandă, e mulţumitor pentru mine că businessul pe care l-am pus pe picioare creşte frumos, organic”, povestea Adriana Olaru.

4. Alina Rachieru, fostă corporatistă în domeniul bancar, a creat brandul de cămăşi Pineberry pornind de la dress code-ul specific sistemului bancar, care recomandă cămaşa şi pentru femei, şi pentru bărbaţi. În 2012, după finalizarea concediului de creştere a copilului, a hotărât să se întoarcă la jobul pe care-l avea, însă în paralel s-a ocupat şi de producţia de cămăşi în fabrica pe care socrul ei o avea în Olteniţa.

După câteva luni, a renunţat la serviciul din domeniul bancar şi s-a dedicat 100% businessului, dezvoltând brandul Pineberry. Astăzi, printre planurile familiei Rachieru se numără extinderea peste graniţe, cu brandul propriu, unul dintre primii paşi făcuţi fiind prezenţa într-un magazin online în Marea Britanie, deschis de un român stabilit acolo.

5. Două decenii de muncă asiduă în domeniul bancar au continuat, pentru Raul Balea, cu o experienţă în antreprenoriat pornită în 2017. Aveau nevoie – atât el, cât şi soţia lui – de mai mult timp pentru ei şi l-au găsit prin Rabal su misura, un atelier de ţinute croite după standardele de eleganţă şi măsurile exacte ale purtătorilor. Raul Balea avea 40 de ani când s-a văzut în postura de a alege între funcţia de bancher şi o nouă viaţă.

i-a dat seama că, din experienţa în bancă, cel mai mult i-a plăcut să ajute clienţii să facă business, consiliind mulţi antreprenori cu privire la cum să demareze o afacere, cum s-o crească sau cum s-o conducă cel mai bine. Dar a realizat că el însuşi nu a pus niciodată în aplicare aceste sfaturi pentru o afacere proprie.

A început să înveţe tot ce se poate despre producţia de costume, despre felul în care se poate ajusta o linie de fabricaţie, despre materiale. În 2017 şi-a deschis uşa Rabal su misura (unde italienescul „su misura” înseamnă „pe măsură, personalizat”), un atelier ca un etalon pentru eleganţă, care vine cu suficientă versatilitate pentru stilul urban al bărbatului modern, pe parcursul zilei sau al serii, indiferent de situaţie.

6. Un botez la care s-a îndrăgostit de prăjiturile din candy bar a fost, pentru Ana Ţigău, declicul care a stat la baza descoperirii pasiunii pentru cofetărie. Doi ani şi jumătate după acel moment a petrecut noapte de noapte în bucătărie pentru a-şi perfecţiona abilităţile, în timpul zilei lucrând în domeniul bancar. Apoi a decis să renunţe la tot ce făcuse până atunci – joburi în banking, în marketing, în telecomunicaţii, chiar şi un post de educatoare – pentru a-şi îndeplini visul, astfel că a deschis, în Ploieşti, laboratorul Simply delicious by Anna, împreună cu partenerul ei, Eugen Nan.

7. Pentru Verlinne, afacerea întemeiată de AndreeaTrandafir în Alba Iulia, câteva articole vestimentare din in şi lână au fost punctul de plecare. Cu studii economice şi juridice la bază, lucrase aproape zece ani în sectorul bancar. După ce a participat la câteva târguri meşteşugăreşti în Transilvania însă, s-a simţit inspirată să pornească un brand propriu de modă sustenabilă şi aşa a început totul, în 2015.

În producţia pieselor vestimentare Verlinne se folosesc materiale naturale, precum in, lână, bumbac organic, cânepă, mătase naturală, ţesături rezistente în timp, care pot fi purtate ani la rând. La început, ţesăturile dorite erau dificil de găsit în România, însă acum Andreea Trandafir are furnizori locali, deşi continuă să şi importe mare parte din materialele folosite.