În cei cinci ani de Afaceri de la zero, proiectul Ziarului Financiar susţinut de Banca Transilvania, peste 1.300 de antreprenori şi-au spus cu emoţie povestea de viaţă şi de business în faţa camerelor şi a jurnaliştilor ZF, urmând ca experienţele, dorinţele, realizările şi planurile lor de viitor să fie aşternute pe hârtie. Astfel, cinci ani de Afaceri de la zero înseamnă şi peste 200 de articole publicate în paginile Ziarului Financiar şi ale Business Magazin.

Dacă ne uităm în urmă, acum cinci ani, mai precis, la luna mai din anul 2019, nu pare că a trecut atât de mult. Însă, în aceşti cinci ani, multe poveşti au fost aflate, ascultate şi spuse mai departe prin proiectul Afaceri de la zero, o emisiune în care rolul principal a fost, este şi va fi jucat de micul antreprenor român. Dar ce înseamnă, statistic, Afaceri de la zero, proiectul Ziarului Financiar susţinut de Banca Transilvania? În cinci ani de Afaceri de la zero, peste 1.300 de antreprenori şi-au spus cu emoţie povestea de viaţă şi de business în faţa camerelor şi a jurnaliştilor, urmând ca experienţele, dorinţele, realizările şi planurile lor de viitor să fie aşternute pe hârtie. Astfel, cinci ani de Afaceri de la zero înseamnă şi peste 200 de articole publicate în paginile Ziarului Financiar şi ale Business Magazin, revista săptămânală a Ziarului Financiar.

Cei cinci ani de Afaceri de la zero au adus, în fiecare săptămână, de luni până vineri, câte o nouă poveste. Tineri, abia ieşiţi de pe băncile şcolii sau foşti angajaţi în corporaţii ori oameni veniţi din diverse alte domenii au avut curajul să spună da, să dea curs pasiunii, chemării lor şi au făcut business cu multă dragoste şi implicare, renunţând la viaţa pe care o ştiau înainte şi îmbrăţişând-o pe cea de antreprenor. Astăzi, prin proiectul Afaceri de la zero, realizat cu sprijinul Băncii Transilvania, comunitatea micilor antreprenori din România creşte, ei se cunosc unii pe ceilalţi, iar noi, jurnaliştii, dar şi cei care privesc emisiunea şi citesc poveştile lor, aflăm că există, de cele mai multe ori, poate chiar foarte aproape de noi, un om sau o echipă de oameni care creează produsul sau serviciul de care avem nevoie.

În studioul Afaceri de la zero s-a auzit de mii de ori întrebarea „Cum ai ajuns să creezi această afacere?”, iar ca prin magie, de fiecare dată, de la această simplă întrebare, s-a născut o nouă poveste. Şi, aşa cum ştim încă din copilărie, indiferent de ce întâlneşti pe drum, povestea trebuie să meargă mai departe. Aşa a fost şi în cazul celor mai mulţi eroi ai poveştilor de business de la Afaceri de la zero – au continuat să lupte, să greşească, să înveţe din greşeli, să crească şi să îşi ducă mai departe visul. Sau să nască altele noi.

Iată ce au făcut în ultimii cinci ani câţiva dintre primii antreprenori care au păşit timid în studioul Afaceri de la zero în mai 2019!

Dan Posea, fondatorul Cozonacul.ro şi al cafenelei Teto

Dan Posea este primul antreprenor din platforma video Afaceri de la Zero, cel care în mai 2019 povestea despre cum încearcă, împreună cu partenera sa de afaceri, Medeea Piron, să transforme cozonacul dintr-un produs sezonier într-unul care să meargă indiferent de anotimp. Patru ani mai târziu, el se definea ca „antreprenor în real estate şi HoReCa”, fără să fi abandonat complet ideea de început, din „cozonacul.ro”.

Cafeneaua Teto există din 2018. Pandemia a fost cea mai grea perioadă pentru antreprenorul Dan Posea, iar atunci el avea atât cafeneaua Teto, cât şi laboratorul de producţie, unde făcea prăjituri şi cozonaci. Ulterior, s-a adaptat în pandemie pe partea de brunch & breakfast pentru că a simţit acest trend, aşa că a cooptat în echipă un bucătar şi a dezvoltat această parte atât pe zona de livrări, cât şi direct din locaţie. „Proiectul cu cozonaci l-am pus pe hold pentru că ne-am dat seama că acest concept trebuie industrializat.

Nu putem face faţă comenzilor

într-un laborator mic. M-am gândit să identific o fabrică la nivel naţional căreia să îi ofer reţeta şi să intrăm în zona de retail cu acest produs”, a detaliat Dan Posea într-un interviu din cadrul emisiunii Afaceri de la zero. Dan Posea şi-a cultivat şi dezvoltat spiritul antreprenorial şi a reuşit, chiar şi în perioadele critice, să îşi susţină businessurile. Întâi a fost cozonacul.ro, după care a început să lucreze în imobiliare, în 2020, iar cu banii câştigaţi a pus pe picioare cafeneaua Teto.

Cristian Lăcraru, fondator, Şcoala IT

Cristian Lăcraru este un alt antreprenor veteran din proiectul Afaceri de la zero. El a venit pentru prima dată în studioul emisiunii în 2019, pentru a spune povestea proiectului său în zona de educaţie, Şcoala IT, prin care şi-a propus să aducă tehnologia mai aproape de copii. Proiectul său a început cu cursuri de programare şi robotică pe care profesorii Şcolii IT le ţineau în şcoli private din Bucureşti, însă în ultimii ani antreprenorul s-a orientat şi către crearea de conţinut pentru profesori, care să poată fi introdus în predarea materiilor de la clasă. Şcoala IT se apropie de circa 1.000 de elevi astăzi. „Suntem într-un moment în care învăţăm să folosim din ce în ce mai bine tehnologia şi să facem laboratoare inteligente în şcoli. E important să creăm cât mai mult conţinut pentru profesori pentru ca ei să poată preda materia mai departe. Tehnologia ajunge către profesori, iar ceea ce îmi doresc este ca profesorii – indiferent că predau TIC, chimie, biologie sau educaţie fizică – să folosească acest conţinut”, spunea el în cel mai recent interviu din cadrul emisiunii Afaceri de la zero. Dacă la început publicul ţintă al Şcolii IT îl reprezentau copiii cu vârste între 5 şi 12 ani, acum, prin crearea de conţinut, acesta s-a extins şi către elevii clasei pregătitoare, elevii de liceu şi chiar către mediul universitar. În continuare, proiectul se va concentra pe crearea de conţinut pentru şcoli. În paralel, Şcoala IT va continua şi cursurile de robotică şi programare, însă focusul va fi pe conţinutul creat pentru profesori.

Ana Raluca Chişu, fondatoarea centrului de terapie pentru copii KinetoBebe

Ana Raluca Chişu, de profesie economist, a înfiinţat la Bucureşti centrul de terapie pentru copii KinetoBebe în 2009, un proiect pornit din dorinţa de a fi o alternativă la ceea ce oferă sistemul de stat atunci când vine vorba de recuperarea pediatrică.

„În 2009 s-a născut KinetoBebe, dar mai important, s-a născut o nişă în România, cea de recuperare exclusiv pediatrică. KinetoBebe a fost primul centru de recuperare din mediul privat care s-a ocupat exclusiv de bebeluşi şi copii. Am creat o infrastructură a tot ceea ce înseamnă recuperarea copilului. KinetoBebe are astăzi trei centre de recuperare, 16 săli de kinetoterapie, cinci săli de psihologie şi logopedie şi două săli de salinoterapie”, povestea anul trecut antreprenoarea, care a revenit în studioul Afaceri de la zero.

În toţi aceşti ani, Ana Raluca Chişu a construit o echipă în jurul ei, formată din kinetoterapeuţi, psihologi şi personal care stă alături de părinţi la fiecare pas pe care îl fac în centrele de recuperare. KinetoBebe a trecut de pragul de un milion de lei cifră de afaceri, iar în următorii cinci ani, fondatoarea şi-a propus o creştere economică mult mai mare.

Irina Mărăşoiu, cofondatoare a brandului Pater

Familia Mărăşoiu din judeţul Argeş produce ţuică din generaţie în generaţie, iar la finalul anului 2017 a apărut brandul Pater. Povestea acestui brand a pornit cu ţuica de prune, însă portofoliul Pater s-a diversificat în ultimii ani şi cu alte distilate, precum rachiu de pere, mure, gutui sau struguri, lichioruri şi vişinată. Anul trecut, familia Mărăşoiu a deschis cea de-a doua distilerie, tot în judeţul Argeş. În 2017, atunci când a apărut brandul familiei Mărăşoiu, în portofoliu erau doar trei produse - ţuica de prună, rachiul de pere şi de struguri. În timp, acesta s-a diversificat, însă ţuica a rămas produsul vedetă. Produsele Pater au ajuns încă de la început în marile lanţuri de restaurante, în hoteluri, în mai multe băcănii din Capitală, dar şi în aeroportul Otopeni. „Am intrat şi în restaurantele multor hoteluri, dar şi în restaurantele noastre cu chefi tineri, care mizează pe bucătăria tradiţională reinterpretată. Suntem în circa 140 de locaţii din România”, spunea recent Irina Mărăşoiu. De-a lungul ultimilor ani, Pater nu a schimbat designul produselor. În schimb, a fost introdusă o sticlă mai mică, de 0,5 l, cu o etichetă identică a celei mari, de 0,7 l, pentru a putea fi integrată mai uşor în zona de cadouri.

Aaron Balazs, fondatorul Bikkla şi Pine Lines

Aaron Balazs, un antreprenor din Gheorgheni, judeţul Harghita, a pornit de la zero, acum şase ani, proiectul Bikkla, un centru de închiriere de biciclete electrice în zona Lacul Roşu şi a adus alături de el trei parteneri francizaţi în zona Transilvaniei şi 50 de biciclete electrice. Înainte de a porni acest proiect antreprenorial, Aaron Balazs se gândea să plece în Austria împreună cu familia lui, însă a hotărât să dea o şansă ideii sale de business. Planul lui era încă de la început francizarea businessului.

Astăzi, Bikkla încă funcţionează, însă antreprenorul harghitean a pariat şi pe un alt proiect, de data aceasta, în zona de inteligenţă artificială. Pine Lines, proiectul fondat de Aaron Balázs în urmă cu câteva luni, îşi propune să ajute antreprenorii să includă tehnologia ChatGPT în viaţa lor de zi cu zi, astfel încât să îşi crească eficienţa în business.

„Mama mea culege reţete din zona Transilvaniei şi ne-am dat seama că putem să facem un chatbot pe bază de inteligenţă artificială care să îţi recomande reţete. Am pornit cu 1.000 de euro şi acum avem un chatbot care recomandă reţete din Ardeal. Pe lângă asta ne-am dat seama că sunt foarte mulţi antreprenori care au preconcepţii despre inteligenţa artificială sau pur şi simplu nu ştiu cu ce se mănâncă şi ne-am dat seama că există un gol pe piaţă. Ne-am propus să facem nişte workshop-uri pentru antreprenori de utilizare a inteligenţei artificiale, în principiu, de ChatGPT, ceea ce am şi făcut. Am ajuns la peste 300 de antreprenori. În iunie vom avea primul workshop în Bucureşti”, a povestit Aaron Balázs.

El a hotărât să dezvolte acest proiect pentru că businessul iniţial, cel cu închirierea de biciclete, era unul sezonier, iar veniturile încasate nu erau constante.