- surprinzător de mult, ar putea fi răspunsul, dacă stăm să ne gândim că valoarea pieţei de cărţi de beletristică şi nonfIcţiune se plasează undeva la 120 de milioane de euro. Florin Enceanu, cofondator al librăriei online Bookzone, confirmă că românii sunt într-un proces de redescoperire a bucuriei lecturii, iar cititul a devenit „cool”, chiar şi printre tineri.  

Dacă ne uităm la evoluţia cifrei de afaceri din industria cărţii şi o comparăm cu scăderea populaţiei, concluzia este clară: românii citesc mai mult. Chiar dacă numărul locuitorilor a scăzut, vânzările de carte au crescut semnificativ, ceea ce arată un interes mai mare pentru lectură”, spune Florin Enceanu. El a fondat în 2015 Bookzone, editură care se bazează pe magazinul său online, dar este prezentă şi în reţelele de librării. Bookzone s-a dezvoltat rapid după cum o demonstrează cifrele de afaceri din perioada 2021- 2023. De altfel, după cum observă antreprenorul, piaţa de carte din România a crescut constant în ultimii ani – „ceea ce arată că românii redescoperă bucuria lecturii”. În 2019, cifra de afaceri la nivelul pieţei era de 145,1 milioane de euro, iar în 2024 a ajuns la 214 milioane de euro.

„Practic, în ultimii trei ani, am asistat la o creştere constantă de aproximativ 20 de milioane de euro anual. Această evoluţie confirmă interesul tot mai mare pentru cărţi, fie că vorbim despre ficţiune, non-ficţiune sau cărţi pentru copii”, spune el.

Totuşi, chiar dacă piaţa de carte din România a depăşit pragul de 200 de milioane de euro încă din 2023, această sumă include şi manualele şi auxiliarele şcolare, care însumează între 80 şi 100 de milioane de euro. „Dacă ne referim strict la beletristică şi nonficţiune, piaţa reală este de aproximativ 120 de milioane de euro. Comparativ cu alte industrii culturale, această sumă reflectă o piaţă în creştere, dar cu un potenţial şi mai mare, mai ales în rândul cititorilor tineri şi a celor ocazionali”, crede antreprenorul. În ceea ce priveşte genurile literare, nonficţiunea domină vânzările, reprezentând 59% din exemplarele vândute la Bookzone.

Cele mai populare categorii sunt cărţile de sănătate şi nutriţie, dezvoltare personală, precum şi cele de religie şi spiritualitate. Ficţiunea continuă să ocupe un loc important în preferinţele cititorilor, reprezentând 27% din vânzările Bookzone. Cele mai căutate genuri sunt romanele de dragoste, thrillerele şi ficţiunea istorică. De asemenea, cărţile pentru copii constituie 14% din vânzările Bookzone, consolidându-şi poziţia printre segmentele de piaţă cu cea mai rapidă creştere. În ceea ce priveşte titlurile de la alte edituri disponibile pe Bookzone.ro, cărţile de dragoste conduc detaşat, cu un interes major pentru genul dark romance, preferat în mod special de cititoarele din România. 

Florin Enceanu, cofondator şi CEO, Bookzone: Dacă nu transformăm fiecare cititor fidel într-un ambasador al lecturii, ne va fi greu să păstrăm acest trend ascendent. În final, cititorii sunt cel mai important aliat în dezvoltarea pieţei de carte.

Carte de vizită Florin Enceanu, cofondator şi CEO, Bookzone:

1. Florin Enceanu este un antreprenor din Olt, cu background în inginerie, care a transformat o firmă de marketing într-un business de succes în industria editorială. Alături de soţia sa, Mirela Mirabela Enceanu, a fondat Bestseller Publishing şi librăria online Bookzone.ro, un proiect care a crescut rapid şi a ajuns la o cifră de afaceri de 10 milioane de euro în 2024.

2. Iniţial, Florin Enceanu s-a concentrat pe promovarea cărţilor autorilor consacraţi, dar în 2015 a decis să îşi extindă viziunea, lansând Bookzone.ro, iar un an mai târziu a pus bazele propriei edituri.

Traducerile domină piaţa de carte din România şi, raportându-ne la vânzările de pe bookzone.ro, acestea reprezintă aproape 60% din exemplarele vândute, însă, cu siguranţă, procentul este mult mai mare în general pe piaţa de carte, undeva la 90%. „Diferenţa este mai mică în cazul nostru datorită vânzărilor spectaculoase pe care le-au avut cărţile specialiştilor români”, adaugă Enceanu. Când vine vorba despre factorii care influenţează decizia de achiziţie a unei cărţi, cel mai important criteriu este subiectul şi genul cărţii: „Aproape 90% dintre cititori aleg o carte pe baza acestor factori dacă tematica nu îi atrage, şansele de cumpărare sunt minime. Însă, în mediul online, unde deciziile sunt mai dinamice, recenziile entuziasmante şi hype-ul creat în jurul unui titlu pot influenţa puternic alegerea. O carte bine promovată, susţinută de recomandări şi discuţii în comunităţi de cititori, poate atrage interes chiar şi dincolo de preferinţele iniţiale ale cumpărătorilor”. 

Preţul unei cărţi contează, iar reducerile pot influenţa semnificativ volumul vânzărilor, mai ales în librăriile online din România, unde promoţiile sunt o practică frecventă. „Totuşi, un preţ mai mic poate fi compensat de percepţia valorii – dacă cititorii consideră că o carte le aduce un beneficiu real, preţul devine un factor secundar. Având în vedere că preţul mediu de vânzare este sub 40 de lei, cartea rămâne un produs accesibil comparativ cu alte forme de divertisment”, observă Enceanu. 

Mai mult, aproximativ 52% dintre cititori afirmă că, dacă îşi doresc cu adevărat o carte, preţul nu mai reprezintă un obstacol, ceea ce confirmă că valoarea percepută poate avea un impact mai mare decât costul efectiv, crede el. Ce urmează pentru piaţa de carte din România? Potrivit lui Florin Enceanu, revenirea cititului va ocupa un loc tot mai mare în vieţile românilor: „Există toate premisele ca piaţa de carte să crească în continuare, deoarece cititul a redevenit „cool”. Tinerii se implică mai mult în comunităţi de lectură, iar platformele sociale contribuie la promovarea cărţilor într-un mod dinamic”. Totuşi, pentru ca această tendinţă să se menţină pe termen lung, este esenţial ca editurile să colaboreze şi să aloce bugete comune pentru promovarea lecturii la nivel naţional.  

Cu cât editorii înţeleg mai repedecă trebuie să scoatem cartea din zona elitistă şi să o repoziţionăm conform tendinţelor actuale, cu atât vom contribui mai mult la creşterea pieţei de carte.

10 întrebări şi răspunsuri din interviul cu Florin Enceanu, cofondator, Bookzone

1. Ce a determinat creşterea pieţei de carte din România din ultimii ani?

Sunt mai multe motive pentru care românii cumpără mai multe cărţi:

• Cititul a devenit din nou cool – Dacă acum câţiva ani cititorii erau uneori ironizaţi şi etichetaţi drept „şoricei de bibliotecă” sau „tocilari”, astăzi persoanele cu un bagaj solid de cunoştinţe şi un vocabular bogat sunt extrem de apreciate. 

• Părinţii investesc mai mult în educaţia copiilor – Cărţile pentru copii au devenit o prioritate, iar părinţii sunt mai conştienţi de rolul esenţial al lecturii în dezvoltarea celor mici. Drept urmare, această categorie de cărţi a înregistrat o creştere semnificativă.

• Comerţul online a schimbat regulile jocului – Acum e mai simplu ca niciodată să comanzi o carte şi să o primeşti rapid acasă. Accesibilitatea crescută şi campaniile de promovare din mediul online au jucat un rol important în creşterea pieţei.

• Inflaţia a influenţat piaţa – La aceşti factori se adaugă şi unul mai puţin pozitiv: inflaţia. Creşterea preţurilor la carte a avut un impact direct asupra pieţei, determinând o majorare a cifrei de afaceri totale.

2. Care au fost cele mai populare titluri ale anului 2024?

De la Editura Bookzone, cele mai vândute titluri ale anului au fost Neuroplasticitatea: Secretul longevităţii creierului, de dr. Leon Dănăilă şi Învăţături de la Muntele Athos, de părintele Pimen Vlad, fiecare depăşind pragul de 100.000 de exemplare vândute.

Lista continuă cu alte titluri apreciate de cititori:

• Mindreader – David J. Lieberman

• Cât timp înfloresc lămâii – Zoulfa Katouh

• Sănătatea emoţională a copilului de azi – dr. Alex George

• Schimbă-ţi creierul în 365 de zile – dr. Daniel Amen

• Vindecă-ţi rădăcinile – Anuradha Dayal-Gulati

• Menajera – Freida McFadden

• Oceanul dintre noi – Laura Spence-Ash

• Culegătorii de afine – Amanda Peters, desemnată de cititori drept cea mai apreciată carte de ficţiune din 2024 la Gala Premiilor Literare Bookzone.

În categoria cărţilor de la alte edituri disponibile pe Bookzone.ro, cele mai căutate au fost romanele de dragoste, cu Twisted Lies. Ea, slăbiciunea lui, de Ana Huang, şi Haunting Adeline, de H.D. Carlton, s-au aflat în topul preferinţelor cititorilor.

3. Ce autori români au dominat piaţa de carte în 2024?

În 2024, cei mai citiţi autori români provin din domenii diverse, de la neuroştiinţă şi spiritualitate, la dezvoltare personală şi beletristică. Dr. Leon Dănăilă, dr. Dumitru Constantin Dulcan şi dr. Alexandru Vlad Ciurea au avut un impact semnificativ cu lucrările lor despre sănătate şi neuroştiinţă. Părintele Pimen Vlad şi părintele Constantin Necula au atras cititorii cu volumele lor despre spiritualitate şi credinţă. În psihologie şi dezvoltare personală, Raluca Anton, Hedi Hoka şi Diana Vasile s-au remarcat, iar în parenting, Urania Cremene şi Atena Boca au fost preferatele părinţilor. În beletristică, Igor Bergler şi Irina Binder au rămas cei mai bine vânduţi autori români, confirmându-şi popularitatea în rândul cititorilor de ficţiune.

4. Care este tirajul mediu al unei cărţi în România?

În general, tirajul mediu al unei cărţi în România este de 4.000 - 7.000 de exemplare pe durata contractului, care, în medie, se întinde pe 5 ani. În cazul Editurii Bookzone, tirajul mediu este semnificativ mai mare, ajungând la 15.000 de exemplare.

5. Care este impactul digitalizării asupra consumului de carte? Se cumpără mai multe cărţi tipărite sau digitale?

Interesul pentru cărţile audio creşte şi în România, dar cartea tipărită rămâne de departe alegerea preferată. Peste 90% dintre vânzări sunt încă în format fizic. Într-un sondaj realizat în rândul clienţilor noştri, aceştia ne-au spus clar ce îi face să aleagă cărţile tipărite: „senzaţia unei cărţi în mâini”, „mirosul paginilor” şi experienţa autentică a lecturii. Pentru mulţi, lectura nu este doar despre conţinut, ci despre experienţa în sine.

6. Cum ar putea fi crescut interesul pentru lectură în rândul tinerilor?

Tinerii trebuie atraşi spre lectură pe limba lor, în mediile în care îşi petrec timpul şi prin formate care le captează atenţia. Ca editori, avem responsabilitatea de a face cărţile mai vizibile şi mai accesibile pentru ei, nu doar în librării şi târguri tradiţionale, ci şi în spaţii dinamice, interactive şi relaxate. Lectura trebuie să devină o experienţă care să-i facă pe copii să uite de expresia „Când încep să citesc, mă apucă somnul”. În locul târgurilor clasice de carte, ar trebui să existe festivaluri de carte, unde lectura se îmbină cu muzica, arta, întâlnirile cu autorii şi activităţile interactive. Evenimentele în aer liber, în parcuri sau în locuri de socializare, pot face ca lectura să fie percepută ca o activitate cool, nu ca o obligaţie. De asemenea, prezenţa cărţilor în social media, colaborările cu influenceri şi adaptarea unor formate multimedia pot avea un impact semnificativ. Tinerii au nevoie să vadă că lectura nu este un moft, ci o experienţă care le poate schimba viitorul în mod pozitiv.

7. Ce rol joacă social media şi influencerii în promovarea cărţilor?

Un rol esenţial. Cu cât editorii înţeleg mai repede că trebuie să scoatem cartea din zona elitistă şi să o repoziţionăm conform tendinţelor actuale, cu atât vom contribui mai mult la creşterea pieţei de carte.La fel de important este să depăşim ideea de concurenţă între edituri şi să ne concentrăm pe provocarea reală: atragerea unui public nou către lectură. Competiţia nu este între edituri, ci între carte şi tendinţele de consum actuale, unde informaţia este livrată rapid, scurt şi spectaculos.Ca industrie, avem încă multe de făcut pentru a apropia cititorii de cel mai valoros obiect dintr-o casă: cartea. Soluţia este să folosim reţelele sociale şi colaborările cu influenceri pentru a face lectura mai accesibilă, mai atractivă şi mai prezentă în viaţa de zi cu zi.

8. Ce tip de cărţi au cel mai mare succes comercial? Beletristică, dezvoltare personală, cărţi motivaţionale?

Depinde de tipul de cititori la care ne raportăm:

• Cititorii fideli, care citesc cel puţin 15 cărţi pe an, sunt cel mai atraşi de thrillere, acesta fiind genul cu cele mai mari vânzări în rândul lor.

• Cititorii ocazionali, care cumpără doar câteva cărţi pe an, preferă dezvoltarea personală, acest gen fiind cel mai des achiziţionat de această categorie.

9. Ce strategie folosiţi pentru a promova titlurile noi şi a atrage cititori?

Abordăm fiecare carte ca pe un produs nou lansat pe piaţă, având o strategie dedicată. Totul începe cu un research detaliat, în baza căruia stabilim poziţionarea cărţii şi publicul ţintă. Apoi, construim strategia de marketing integrată, combinând campanii ATL (Above The Line) şi BTL (Below The Line) pentru a ajunge cât mai eficient la cititori. Rezultatele 

ne-au demonstrat că marketingul este unul dintre principalele diferenţiatori ai Editurii Bookzone faţă de restul pieţei. Pentru a menţine ritmul de creştere, în ultimul an am investit 4 milioane de euro exclusiv în promovare, fără a include aici costurile cu echipa internă. Practic, Bookzone nu doar publică titluri, ci şi gestionează activ promovarea acestora prin propria agenţie de marketing dedicată cărţilor.

10. Care sunt principalele provocări cu care se confruntă editurile în prezent?

Una dintre cele mai mari provocări este adaptarea la schimbările rapide ale comportamentului cititorilor. Piaţa este dinamică, iar editorii trebuie să găsească modalităţi eficiente de a ajunge la public. O altă provocare este echilibrul dintre producţia editorială şi resursele investite în promovare. Editurile trebuie să se concentreze pe ceea ce fac cel mai bine – publicarea de cărţi relevante – fără ca alte aspecte, precum expunerea fizică sau marketingul digital, să le consume peste 50% din resurse.