Cine s-ar gândi că tehnologia ar putea să se infiltreze în stupii de albine şi să joace un rol deloc de neglijat în procesul de producţie a mierii de albine? Ciprian Farcaş şi Armando Goldman s-au gândit. Aşa că au pus bazele TheHoneyHey, un business care şi-a propus să salveze peste 5.000 de stupi şi să sprijine apicultorii de peste tot din lume. Cum?

Cu scopul de a recrea relaţia simbiotică directă dintre consumatorul final şi albine, businessul nostru acordă ocazia oricărei persoane din lume să adopte familii de albine. Adoptatorii, pe de o parte, contribuie la cheltuielile necesare menţinerii în viaţă a familiilor de albine, iar pe de altă parte obţin un bonus, estimat la până un kilogram de miere neprocesată pe lună”, povesteşte Ciprian Farcaş, unul dintre cei care au gândit conceptul TheHoneyHey. Pentru a primi un kilogram de miere pe lună, persoana care adoptă plăteşte 500 de dolari, existând şi opţiunea de a plăti 350 de dolari, în schimbul a jumătate de kilogram lunar. Astfel, atât apicultorii, cât şi familiile de albine sunt sprijiniţi să continue ciclul lor de existenţă. În faza incipientă a businessului, prin iniţiativa „Adoptă un stup!”, au fost oferiţi peste 500 de stupi în adopţie clienţilor din întreaga lume – din Hawaii până în Hong Kong. Şi aici intervine tehnologia, pentru că cei care aleg să adopte trebuie să fie activi în domeniul blockchain, plătind pentru îngrijirea stupilor cu monede virtuale şi folosindu-se de tokenuri.

„Acest program i-a făcut pe mulţi să se îndrăgostească de albine şi de mierea pură, în stare brută, naturală. Clienţii noştri sunt persoane fizice, iubitoare de albine, care apreciază atât produsele pure, naturale, cât şi beneficiile consumului de miere naturală, în stare crudă, denumită, în diferite medii, miere vie”, adaugă Ciprian Farcaş. Atât el, cât şi Armando Goldman sunt antreprenori cu experienţă, aşa că TheHoneyHey nu a fost o noutate pentru ei în acest univers al afacerilor, ci mai degrabă o provocare în a explica demersul pentru publicul interesat. „Iniţial, am investit în organizarea şi crearea companiei, procurarea de familii şi de materiale necesare bunei desfăşurări a proceselor constituente şi în testarea diferitelor metode şi oportunităţi pentru a îmbunătăţi condiţiile de viaţă ale albinelor. Pentru a oferi cele mai bune condiţii familiilor de albine, avem asociaţi doi apicultori seniori, care se ocupă de tot ce înseamnă tratamente, hrănire, pregătiri pentru iernat şi ieşiri din iernat.” Prin preţurile plătite de cei care adoptă un stup, este susţinută întreaga industrie a apiculturii, care necesită, printre altele, forţă de muncă atât sezonieră, cât şi anuală, ceea ce presupune cheltuieli şi interes din partea potenţialilor angajaţi. În 2020, TheHoneyHey a generat o cifră de afaceri de peste 50.000 de lei, fiind însă un an în care pandemia a restrâns foarte mult listele de cheltuieli ale tuturor, astfel că adopţia unui stup nu a fost neapărat printre priorităţi. În 2021, cei doi antreprenori pregătesc expansiunea proiectului, atât prin cooptarea apicultorilor, cât şi prin atragerea unui număr mai mare de clienţi din întreaga lume în programul de adopţie.

„Producem mierea în zona Banatului, unde avem atât producţie proprie, cât şi producţie din partea apicultorilor afiliaţi. Vindem clienţilor din întreaga lume, mierea naturală, neprocesată fiind un produs foarte apreciat de consumatori.” Portofoliul cuprinde, în mare parte, produse clasice ale familiilor de albine – miere, ceară sau propolis – dar şi produse de nişă, mai ales pentru clienţii externi. Printre acestea, se numără mierea de mazăre, de cireşe, de muştar, de mană, de castan, precum şi rame cu faguri de miere căpăciţi. Evident, produsele de nişă se vând la preţuri mai ridicate decât cele clasice, care se găsesc şi în supermarketuri. Anul 2020 a adus câteva probleme businessului TheHoneyHey şi industriei apiculturii în general, în condiţiile în care nici vremea nu a fost prielnică producţiei de miere, ducând la mortalitate ridicată în rândul albinelor şi o producţie mică de miere pură, iar pandemia a împiedicat bunul mers al relaţiilor comerciale dintre state. „Avem clienţi din Emiratele Arabe Unite sau din Canada şi Statele Unite ale Americii cărora nu le-am putut livra miere în această perioadă, deoarece, la rândul lor, businessurile furnizorilor noştri de servicii au fost afectate de pandemie.” Ciprian Farcaş şi Armando Goldman nu şi-au pierdut însă speranţa, aşa că au deschis un canal nou de vânzare către Olanda, un consumator important de miere. De la cantităţi mici, de test, cei doi fondatori ai TheHoneyHey vor să ajungă să livreze lunar cel puţin o tonă de miere doar către această ţară.

—

În 2020, TheHoneyHey a generat o cifră de afaceri de peste 50.000 de lei, fiind însă un an în care pandemia a restrâns foarte mult listele de cheltuieli ale tuturor, astfel că adopţia unui stup nu a fost neapărat printre priorităţi.

Cinci idei de afaceri de la zero

Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

Cabana Ted’s – unitate de cazare (jud. Alba)

Fondatori: Nicolae şi Raluca Popa

Investiţii: 100.000 de euro

Prezenţă: localitatea Vălişoara din judeţul Alba

Atelier Bolero – brand de haine (Bucureşti)

Fondatoare: Anca Balaş şi Ecaterina Nicolescu

Investiţie iniţială: 50.000 de euro

Cifră de afaceri estimată pentru 2021: 20.000 de euro

Prezenţă: Bucureşti, Braşov, online

Kumon – centru de cursuri (Bucureşti)

Fondatoare: Cristina Căpătan

Investiţie iniţială: 10.000 de euro

Cifră de afaceri estimată pentru 2021: 300.000 de lei (peste 60.000 de euro)

Prezenţă: Bucureşti

Acadeea – laborator de prăjituri (Cluj-Napoca)

Fondatoare: Anca Cheregi şi Andreea Burian

Investiţie iniţială: 16.000 de euro

Cifră de afaceri în 2020: 30.000 de euro

Prezenţă: Cluj-Napoca

Centrul Gutenberg – cursuri de limbă germană (Cluj-Napoca)

Fondatoare: Andreea Breaz

Cifră de afaceri în 2020: peste

80.000 de euro

Prezenţă: Cluj-Napoca şi online

Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.