Penuria de cipuri, războiul mondial pentru supremaţie tehnologică şi pretenţiile teritoriale ale Chinei au făcut cunoscut în toată lumea că Taiwan, prin compania TSMC, este cel mai mare producător de semiconductori din lume. Peisajul industrial este dominat de fabricile de semiconductori. Este însă mai puţin cunoscut că  Taiwan este lider şi la producţia de biciclete. Sectorul vehiculelor cu pedale şi două roţi, cu giganţi precum Merida şi Giant, este al doilea motor economic al insulei, scrie Le Monde. 

„Aţi văzut asta? Turnul Giant are aceeaşi formă ca Taiwanul." În Taichung, la baza sediului producătorului de biciclete numărul unu din lume, Sherry Tsou, care lucrează pentru Muzeul Culturii Ciclismului,  arată spre vârful clădirii. A lăudat munca arhitectului vedetă Joshua Jih Pan şi simbolismul formei construcţiei. Insula nu numai că a dat naştere companiei TSMC, devenită un gigant al industriei mondiale a semiconductoarelor, care creează cipurile esenţiale pentru telefoanele mobile, computerele şi maşinile oricui, dar este şi casa producătorilor de biciclete numărul unu şi doi în lume, Giant şi Merida. Mai mult, în spatele lor se află constelaţii de furnizori, de asemenea lideri în specialităţile lor, producând lanţuri, şei, lumini, frâne, schimbătoare şi baterii.

În ultima jumătate de secol, Taiwan s-a impus pe tăcute ca insulă a bicicletei, adaptându-se de-a lungul anilor pentru a depăşi concurenţa din partea ţărilor cu costuri mai mici – spre deosebire de Europa sau Statele Unite, care şi-au lăsat industriile ciclismului să cadă de pe scara evoluţiei. În total, 900 de companii, multe dintre ele IMM-uri de familie, îşi împart lanţul valoric al sectorului, angajând peste 32.000 de oameni şi exportând piese în întreaga lume. Acestea sunt grupate în jurul Taichungului, al doilea oraş ca mărime al ţării, cu peste 2,8 milioane de locuitori, aflat în partea central-vestică a insulei.

Jumătate dintre furnizori sunt concentraţi la sud de metropolă, în Changhua, în jurul Merida. Cealaltă jumătate se află la nord, lângă fabrica istorică a Giant.

Din 2017, producţia de biciclete din Taiwan a scăzut sub pragul de 2,5 milioane de unităţi, dar această scădere este mai mult decât compensată de creşterea valorii bicicletelor, dar şi a pieselor de schimb. Valoarea producţiei de componente a Taiwanului a crescut de la mai puţin de 1 miliard de dolari (930 de milioane de euro) în 2003 la 4 miliarde de dolari în 2018 şi la peste 6 miliarde de dolari în 2022.

În 1992, producătorul francez de articole sportive Decathlon s-a stabilit echidistant între aceste două huburi, în inima ecosistemului, pentru a căpăta greutate şi a deveni un centru de excelenţă în ciclism de sine stătător. Decathlon este acum unul dintre cei mai mari clienţi ai producătorilor taiwanezi, dar nu numai: Jean-François Guislain, care conduce Decathlon în Taichung, supraveghează 19 magazine, pe lângă biroul care se ocupă cu producţia. Cu toate acestea, bicicleta nu este o invenţie taiwaneză şi nici măcar nu are o tradiţie acolo. Cel mult este o obsesie. Muzeul ciclismului creat de Yang Liu, supranumit şi Regele Liu, fondatorul Giant, îi dă Cezarului ce este al Cezarului: cele mai vechi vehicule cu două roţi expuse acolo sunt europene. De exemplu, poate fi văzută o drezină, bicicleta de echilibru, fără pedale, proiectată în 1817 de baronul german Karl Drais von Sauerbronn. Traseul continuă cu o bicicletă de poştaş din Japonia. „În anii 1960, încă importam biciclete din această ţară”, explică doamna Tsou. Industria s-a dezvoltat în deceniul următor şi s-a îndreptat rapid către export. În 1972, King Liu a fondat grupul Giant, iar Ike Tseng, concurentul său, a creat Merida. Chiar la momentul potrivit: după criza petrolului din 1973, piaţa a decolat. „A atins apogeul în 1986-1987, cu peste 10 milioane de biciclete produse pe an în Taiwan”, îşi aminteşte Yucheng Cheng, director de producţie la Decathlon. Tot în această perioadă, brandul din nordul Franţei şi-a proiectat primul model de bicicletă şi s-a lansat pe piaţă. Încetul cu încetul, Giant şi Merida au creat o industrie de top. Muzeul prezintă prima bicicletă Giant din fibră de carbon. „Un model care este încă foarte imperfect, care a trebuit mult revizuit”, explică ghidul. Va mai dura câţiva ani pentru a realiza o structură dintr-o singură bucată. Taiwanezii nu încearcă să ascundă aceste eşecuri care, spun ei, le permit să ajungă mai târziu la un produs reuşit.

În anii 1990, ciclismul montan a devenit noul motor de creştere. Vânzările au ajuns la aproximativ 7,5 milioane de biciclete pe an. O epocă de aur pusă sub semnul întrebării de sosirea concurenţei din China, cu costuri mult mai mici. Şocul este brutal. La începutul anilor 2000, vânzările din Taiwan au scăzut sub 5 milioane. În 2003, şefii de la Giant şi Merida au decis să reunească în jur de zece companii, apoi în jur de douăzeci, în ceea ce ei au numit „Echipa A”: concurenţii şi-au uitat rivalităţile şi au decis să lucreze împreună pentru a urca mai rapid spre vârf, bazându-se pe inovaţie.

În A-Team se regăseşte Velo, numărul unu mondial la şei, KMC, cu 80% cotă din piaţa globală a lanţurilor, Wellgo, care produce pedale, Maxxis, furnizor arhicunoscut de anvelope, Tektro, principalul competitor al japonezului Shimano pentru frâne, sau SRAM, la început un specialist american în schimbătoare, dar acum cu rădăcini bine înfipte în industria insulei. „Lanţul valoric al bicicletelor a fost împărţit într-o serie de componente. Fiecare companie este specializată într-o mică bucată şi trebuie să exceleze în abilităţile sale: progres şi inovaţie”, explică Gary Chien, fondatorul Dosun (o companie de 350 de angajaţi, specializată în iluminat), care lucrează cu fiica sa Clara. Grupul lor, specializat iniţial în circuite imprimate, proiectează şi biciclete electrice foarte apreciate în lumea vestică. În Franţa, Dosun este unul dintre furnizorii de biciclete Mustache. În biroul său din Changhua, Leo Chen, unul dintre cei trei fondatori ai Tektro (frâne mai ales, şi schimbătoare), îşi aminteşte că Echipa A, din care făcea parte, a declanşat apariţia Echipei M, echivalentul acesteia printre producatori de maşini-unelte. Şi ei a trebuit să-şi întărească muşchii şi să se unească pentru a ajuta producătorii locali să răspundă prin automatizare la concurenţa preţurilor reduse din China. Într-una dintre cele şase clădiri în care Tektro îşi produce frânele pentru biciclete, exportate peste tot în lume, se văd etapele succesive ale acestei robotizări. O singură frână are mai mult de cincizeci de piese, care trebuie prelucrate înainte de a fi asamblate: „Producem 80% din componente, în special plăcuţele. Acest lucru este important pentru a fi siguri de calitatea lor”, explică Gary Chang, director industrial la Tektro, arătând spre un set hexagonal de şase maşini, protejate de vitrine. Piesele metalice mici ajung pe o bandă transportoare, sunt ridicate de un robot, apoi transferate de la o maşină la alta automat, ieşind cu găuri, lustruite, controlate cu laser, gata de asamblat, fără nicio intervenţie umană. În spatele acestui utilaj de ultimă generaţie se văd generaţiile mai vechi, care încă funcţionează cu operatori şi control manual al calităţii. Compania investeşte constant pentru a produce din ce în ce mai rapid. „Vin aproape în fiecare lună şi în fiecare lună observ schimbări, părţi ale fabricii pe care nu le recunosc”, notează Joanne Hu, director de producţie la Decathlon Taiwan. „Decathlon este cel mai mare client al nostru, dar reprezintă mai puţin de 10% din cifra de afaceri”, explică domnul Chen. A avea o bază de clienţi globală şi foarte diversă face parte din modelul de afaceri, care urmăreşte economii de scară. Tektro operează în Changhua cu 700 de angajaţi, inclusiv douăzeci şi opt de ingineri de cercetare şi dezvoltare. Grupul are două fabrici în China, care produc în principal pentru piaţa locală; 70% din producţie este realizată în Taiwan, unde forţa de muncă este puţină. Pe aparate, instrucţiunile sunt scrise în thailandeză şi vietnameză: compania a obţinut autorizaţia de a aduce  150 de angajaţi imigranţi. Progresul la nivel superior implică, de asemenea, marketing şi sponsorizare. Giant s-a apucat mai întâi de ciclism montan, apoi şi-a ataşat numele echipei de ciclism a Rabobank. Tektro, care are un deficit de reputaţie faţă de Shimano, a creat o marcă sportivă de ultimă generaţie, TRP, şi a încheiat un parteneriat cu riderul american de mountain bike Aaron Gwin, de cinci ori campion mondial la downhill. Din 2015, întreaga industrie stă pe vârful valului de biciclete cu asistenţă electrică şi are planificat ca în 2027 să ajungă cu vânzarea electricelor la nivelul bicicletelor clasice. Acest pariu high-end şi electric dă roade. Din 2017, producţia de biciclete din Taiwan a scăzut sub pragul de 2,5 milioane de unităţi, dar această scădere este mai mult decât compensată de creşterea valorii bicicletelor, dar şi a pieselor de schimb. Valoarea producţiei de componente a Taiwanului a crescut de la mai puţin de 1 miliard de dolari (930 de milioane de euro) în 2003 la 4 miliarde de dolari în 2018 şi la peste 6 miliarde de dolari în 2022.

În total, 900 de companii, multe dintre ele IMM-uri de familie, îşi împart lanţul valoric al sectorului, angajând peste 32.000 de oameni şi exportând piese în întreaga lume. Acestea sunt grupate în jurul Taichungului, al doilea oraş ca mărime al ţării, cu peste 2,8 milioane de locuitori, aflat în partea central-vestică a insulei. Jumătate dintre furnizori sunt concentraţi la sud de metropolă, în Changhua, în jurul Merida. Cealaltă jumătate se află la nord, lângă fabrica istorică a Giant.

Marile economii fac eforturi pentru a-şi reloca producţia, dar în Europa şi SUA este vorba în principal de asamblarea produsului finit, bicicleta. Decathlon, care a vândut patru milioane de unităţi la nivel mondial în 2022 (pe o piaţă globală de 120 de milioane), are fabrici în Franţa, Portugalia şi România. De asemenea, compania franceză a vândut 267.000 de biciclete electrice, majoritatea echipate cu baterii taiwaneze Simplo. În Europa, Giant asamblează biciclete în Olanda şi Ungaria, unde are o fabrică uriaşă la Gyöngyös, lângă autostradă.

În faţa dorinţei de mobilitate mai individuală şi mai puţin poluantă, mai ales după pandemia de Covid-19, vânzările au cunoscut o nouă accelerare cu o prelungire a timpului necesar pentru a obţine bicicleta mult visată. Dar, pe această piaţă profund ciclică, cererea a scăzut cu 30% în 2023, lăsând producătorii cu un munte de biciclete pe stoc. Situaţia îngrijorează industria taiwaneză, care mizează pe dezvoltarea mobilităţii active pentru a se relansa. Vicky Yang, fiica fondatorului Giant, care acum este condus de verişoara ei Bonnie Tu, îşi investeşte toată energia în dezvoltarea de biciclete pentru comunităţi, pentru servicii de tipul bike-sharing. Vrea să urce cât mai mulţi pietoni şi şoferi pe vehicule cu două roţi. Ea se află în fruntea YouBike, modelul taiwanez simplu şi eficient de bike-sharing, prezent deja în unsprezece oraşe de pe insulă şi care urmează să împlinească în curând doisprezece ani. Doamna Yang oferă acest sistem cu tot ce trebuie pentru implementarea cu succes în toate oraşele din lume – „toţi fie au un sistem, fie plănuiesc să aibă unul în curând”, spune ea cu satisfacţie. Ea nu se satură să-şi etaleze bicicleta electrică portocalie, uşoară, cu un mic buton care permite reglarea şeii cu un singur clic, fără a forţa, pentru a nu fi udată când plouă, exact aşa cum a cerut şeful diviziei Velo. Aceste biciclete YouBike sunt echipate cu sistemul de schimbare a vitezelor pe care-l au şi Vélib’, din Paris. Nicio bicicletă nu scapă de piesele fabricate în Taiwan.  

Traducere şi adaptare: Bogdan Cojocaru