Sute de milioane de euro merg către noi fabrici de hrană, iar clinicile şi spitalele pentru câini şi pisici sunt ţinte de M&A. Ce urmează? Moda sau asigurările pentru prietenii necuvântători?

Sectorul animalelor de companie, cu tot ce înseamnă el, de la pet-shopuri la clinici şi spitale şi de la fabrici de hrană la asigurări, a devenit în ultimii ani unul dintre cele mai efervescente (dacă nu chiar cel mai) din economia românească.

În ultimul deceniu, românii au început în număr tot mai mare să adopte sau să achiziţioneze un animal de companie, cel mai adesea un câine ori o pisică. Această situaţie a culminat în pandemie când, la fel ca peste tot în lume, oamenii au stat mai mult acasă şi au căutat companie, uneori în rândul necuvântătoarelor. Dar această “modă” e de fapt mai veche de atât şi merge mână în mână cu scăderea natalităţii - mulţi oameni care au decis să nu aibă copii alegând în schimb să aibă un animal de companie.

În acest context, în care şi România a mers pe urmele Occidentului, dar şi ale unor state asiatice precum Japonia sau Coreea de Sud, piaţa de profil a ajuns în atenţia investitorilor, care pompează sute de milioane de euro în fabrici pentru hrană, care cumpără clinici şi spitale pentru pisici, care deschid magazine.

O piaţă ce se hrăneşte cu importuri

Există însă un decalaj între aceste investiţii şi achiziţiile ori adopţiile de câini şi pisici. România a avut în 2023 al patrulea cel mai mare deficit comercial din lume la hrana pentru animale de companie, dat fiind că importurile s-au apropiat de 400 mil. dolari, pe când exporturile au tins spre zero (22 mil. dolari), arată platforma worldstopexports.com. În aceste condiţii, în ultimul an sau în ultimii doi, au apărut informaţii despre mai multe fabrici de profil. Cel mai recent, pe finalul anului trecut, antreprenorul român Ferenc Korponay, cunoscut pentru că a înfiinţat, dezvoltat şi apoi vândut businessul Maravet, activ în domeniul produselor pentru animale, a preluat fabrica de conserve din Oiejdea, judeţul Alba, de la Verdino, o companie activă în zona de hrană „verde“, cofondată de omul de afaceri Raul Ciurtin. În această fabrică din Oiejdea, judeţul Alba, Ferenc Korponay a început deja producţia de hrană umedă (conserve) pentru animale de companie, mai exact pentru câini şi pisici. Producţia a fost demarată recent, omul de afaceri lucrând cu doi consultanţi din Italia cu vastă experienţă în domeniu.

Antreprenorul a mai făcut şi alte tranzacţii, însă acestea au vizat businessuri de distribuţie de medicamente şi mâncare pentru animale.

Pe zona de hrană, România se bazează astăzi în proporţie de 90% pe importuri, însă există o serie de iniţiative – inclusiv aceasta – care ar putea schimba raportul de putere. 

Români vs străini

O alta dintre investiţii îi aparţine firmei Pet Factory, fondată în 2009 şi controlată de antreprenorul Mihai Boştinaru. În acţionariat a intrat şi Cristian Ludovic Pop, unul dintre cei mai discreţi antreprenori locali, cunoscut pentru că a înfiinţat şi apoi a vândut lanţul de pet-shopuri Animax.

Un alt proiect îi aparţine firmei Alconor din Satu Mare, care activează atât în zona de producţie de băuturi răcoritoare, cât şi înzona de producţie de hrană pentru animale. ZF i-a contactat anterior pe oficialii de la Alconor, dar ei nu au răspuns solicitării privind această investiţie.

Există şi alte asemenea angajamente.

„Sunt multe ţări consacrate în direcţia aceasta, ţări care au o istorie în zona de pet-food. Totuşi, şi România a început să se dezvolte. Dacă în urmă cu zece ani exista o singură unitate de producţie în zona de pet-food, azi sunt 3-4 unităţi destul de mari, urmând să mai apară şi în viitorul apropiat şi alte fabrici“, spune Ionuţ Munteanu, cofondator al Aviagro, un magazin de hrană umedă şi uscată pentru animale. Iniţiativele sunt mai ales ale antreprenorilor autohtoni, în contextul în care marii actori internaţionali din domeniu – Mars şi Nestle – au în România doar import şi distribuţie, nu şi producţie (de orice fel). Mars, spre exemplu, are o fabrică de hrană pentru animale în Ungaria şi alte două în Polonia.

La vârf în Europa

Aceste dezvoltări de fabrici noi vin în condiţiile în care aceeaşi efervescenţă există şi în retailul de profil, dar şi în piaţa de distribuţie.

Investiţiile se bazează însă şi pe alte cifre. România se numără printre liderii europeni când vine vorba de numărul de câini şi pisici, cu 4,2 şi, respectiv, 4,4 milioane de suflete. Păsări sunt mai puţin de 300.000, iar numărul de peşti şi alte vieţuitoare de acvariu sare de 150.000, arată datele FEDIAF (Asociaţia Producătorilor Europeni de Hrană pentru Animale). Datele privind câinii şi pisicile includ, cel mai probabil, şi animalele de curte. Chiar şi în cazul lor, hrana este, în tot mai multe cazuri, specializată, nu mai e reprezentată de resturi sau mâncare pentru oameni. Această schimbare de mentalitate se reflectă şi în sectorul clinicilor şi al spitalelor pentru animale, unde doi jucători – unul român şi unul polonez – fac multiple achiziţii în încercarea de a consolida piaţa după modelul din zona de sănătate umană. 

O industrie fragmentată

PartnerVet, un business fondat de Ioan Mâşca, dar care a atras în acţionariat investitori de calibru precum Ferenc Korponay şi Sacha Dragic (Superbet), are în plan să ajungă la 40 de clinici veterinare în următorii patru ani. Compania cumpără clinici şi spitale, dar deschide şi unele de la zero. Acelaşi model aplică şi LuxVet din Polonia, care a făcut o serie de achiziţii pe plan autohton.

Piaţa serviciilor medicale veterinare din România este foarte fragmentată, existând mulţi jucători care operează o singură clinică. Mai mult, nu există nicio reţea la nivel naţional. În total sunt câteva mii de clinici. Această industrie merge mână în mână cu cea farma. Spre exemplu, Antibiotice Iaşi, cel mai mare producător de medicamente cu capital românesc, a anunţat acum un an că mizează pe dezvoltarea liniei de produse veterinare şi pune pe piaţă opt suplimente nutritive destinate „prietenilor necuvântători“.

Estimările companiei sunt ca în 2030 întreg portofoliu de produse dedicat animalelor să genereze 10% din cifra de afaceri a grupului, adică 25 mil. euro. Potenţialul pieţei şi cererea crescută din partea iubitorilor de animale au determinat compania să dezvolte noi produse.

Ce urmează?

Animalele de companie generează două treimi (circa 66%) din vânzările de medicamente generice de uz veterinar, pe când restul e cota de piaţă a aşa-numitelor animale pentru hrană, respectiv ovine, bovine, porcine şi altele, inclusiv păsări, spunea recent Xavier Molins, preşedintele Access VetMed, asociaţia producztorilor de medicamente generice de uz veterinar.

„Cred că ponderea cheltuielilor cu medicamentele generice dedicate animalelor de companie în total piaţă de profil va creşte în următorii ani, iar pentru asta există mai multe explicaţii. Pe de-o parte, aceste animale sunt tratate ca membri ai familiei şi atunci oamenii fac tot posibilul pentru a le prelungi viaţa şi pentru a le asigura un trai bun. Pe de alta, sunt tot mai multe boli cu care aceste animale de companie se confruntă şi pentru care se oferă tratamente tot mai scumpe. Nu în ultimul rând, medicamentele pentru animalele de companie sunt mai scumpe decât cele pentru animalele destinate hranei umane“, spune executivul.

Diferenţa de preţ vine din faptul că oamenii sunt dispuşi să cheltuie sume importante de bani pentru un câine sau o pisică bolnavă, pe când o vacă ori o oaie ajunge în cazul unei maladii grave la sacrificare. În plus, acestea din urmă sunt animale care au o viaţă mai scurtă, fiind considerate animale folosite pentru hrana oamenilor.

Ce alt sector mai poate beneficia de pe urma acestei efervescenţe a industriei animalelor de companie? Cel al asigurărilor. În Occident, mai mulţi actori, printre care şi fonduri de investiţii mari, au pompat bani în acest tip de business care se dezvoltă, din nou, după modelul serviciilor pentru oameni.

Similar, au apărut şi iniţiative în zona de modă sau accesorii. Şi, cel mai probabil, vor urma şi altele.