Fructele au fost tot timpul pe lista de alimente pe care Eliza şi Ştefan Rotaru voiau să le ofere copilului lor, Tudor. Problema a apărut când şi-au dat seama că, pe timpul iernii, singura soluţie erau fructele conservate din comerţ, aşa că au născocit singuri o alternativă şi au început să deshidrateze acasă fructe şi legume proaspete, cu un mic aparat special. De aici până la o afacere au mai fost doar câţiva paşi.

Grădina Bucuriei a luat naştere după ce micul Tudor a făcut o pasiune pentru aceste delicii, rolele de căpşuni şi cele de pepene galben fiind printre preferatele lui. Nu a trecut mult până când şi prietenii părinţilor lui au cerut să guste noile variante de fructe, iar în scurtă vreme, Eliza şi Ştefan au pus la punct o mică manufactură locală prin care produc specialităţi din fructe şi legume deshidratate: role de zmeură, ananas, caise, mere cu scorţişoară, delicii de roşii şi ardei, petale de căpşuni, felii de mere şi pere.

„Produsele noastre sunt alese de la micii producători locali, spălate cu atenţie şi deshidratate la 45 de grade, în aşa fel încât să nu-şi piardă vitaminele şi nutrienţii atât de importanţi pentru viaţa noastră şi a copiilor noştri. Niciunul dintre produse nu conţine zahăr adăugat, conservanţi, coloranţi şi niciun alt fel de aditivi alimentari. Bunătăţile noastre sunt apoi ambalate în punguţe resigilabile”, spune Eliza Rotaru.

Ea propune ca fructele şi legumele din ambalajele ce poartă eticheta Grădina Bucuriei să fie luate ca gustare în pauza de la grădiniţă sau de la şcoală, la serviciu sau oricând avem nevoie să ne reîncărcăm bateriile.

Spaţiul de producţie amenajat de familia Rotaru se află în localitatea Vidra, la 13 kilometri distanţă de Bucureşti. Când cheltuielile pentru amenajare şi utilare au depăşit 10.000 de euro, cei doi antreprenori au renunţat să mai ţină socoteala în Excel, însă estimează că au depăşit 15.000 de euro investiţii până în acest moment.

Preţurile produselor sunt cuprinse între 10 şi 14 lei per pachet. Rolele de fructe se vând la pungi de 30 de grame şi costă 10 lei, iar specialităţile din legume - în pungi de 50 de grame şi costă 14 lei.

„Eu şi soţul meu suntem asociaţii, investitorii şi muncitorii. Eu am lucrat în mai multe multinaţionale până când am decis să ies din acel mediu, iar soţul meu se ocupă cu finanţarea companiilor într-o bancă din România”, spune Eliza Rotaru.

Fructele din Grădina Bucuriei ajung la consumatori prin intermediul site-ului propriu al afacerii, dar şi prin mijlocirea evenimentelor la care cei doi antreprenori au participat până acum, în măsura în care a fost posibil. Aceleaşi produse se găsesc şi în câteva magazine fizice de specialitate din Bucureşti, precum magazinul Zero Waste, Ki-Life, Sara Green şi în magazine online precum Raftul Naturii sau Legume verzi.

„Clienţii noştri sunt persoane de toate vârstele care acordă o atenţie sporită unei alimentaţii şi unui stil de viaţă sănătos, atât pentru ele, cât şi pentru familia lor. Sunt genul de clienţi care îşi doresc ceva fără zahăr, fără conservanţi, coloranţi sau aditivi alimentari şi totuşi delicios.”

În cele câteva luni de funcţionare a afacerii din 2020, după ce au obţinut autorizaţia de funcţionare, Grădina Bucuriei a generat o cifră de afaceri de aproximativ 25.000 de lei şi un profit de 5.000 de lei. Preţurile produselor sunt cuprinse între 10 şi 14 lei per pachet. Rolele de fructe se vând la pungi de 30 de grame şi costă 10 lei, iar specialităţile din legume – în pungi de 50 de grame şi costă 14 lei.

„Din luna octombrie, pentru noi încep vânzările pe cele două linii de business, atât pe partea alimentară – specialităţile din fructe şi legume deshidratate, cât şi pe partea decorativă – felii de portocale, grapefruit, ananas, pe care le vindem către florării.”

Ultimii doi ani, în ciuda pandemiei, au fost pentru Grădina Bucuriei atât o provocare, din punct de vedere al vânzărilor, cât şi o şansă pentru că le-au oferit Elizei şi lui Ştefan Rotaru timpul necesar pentru a amenaja spaţiul de producţie şi de a achiziţiona o serie de utilaje la preţuri rezonabile. Tot în această perioadă au ajuns la reţetele finale pentru specialităţi.

Cinci idei de afaceri de la zero

Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

Nuaj – foodtruck cu sandvişuri (Bucureşti)

Fondatori: Anca Maria Cercelaru, Cristian Mărcuşanu şi Florin Dumbravă

Investiţii: 20.000 de euro

Prezenţă: festivaluri şi evenimente

Lulu’s Cake – cofetărie (Bucureşti)

Fondatoare: Adriana Olaru

Investiţie iniţială: 100.000 de euro

Cifră de afaceri în 2020: 400.000 de lei (circa 80.000 de euro)

Prezenţă: online

Imacoolat – curăţătorie şi spălătorie (Bucureşti)

Fondator: Florin Tat

Investiţii: 150.000-200.000 de euro

Cifră de afaceri estimată pentru 2021: 500.000 de lei (circa 100.000 de euro)

Prezenţă: zona Giuleşti şi ansamblul Rotar Park Residence din Bucureşti

Petrums – mobilier şi accesorii pentru animalele de companie (Dragomireşti-Vale, jud. Ilfov)

Fondatori: Daniel Bantea şi Vladimir Rogut

Investiţie iniţială: 20.000 de euro

Cifră de afaceri în 2020: 20.000 de euro

Prezenţă: naţională

Matca – atelier de parfumerie (Sibiu)

Fondatori: Georgiana Ştefănoaei şi Sebastian Ţiplea

Prezenţă: online, magazinul Ototo din Bucureşti