Cladirea de birouri a companiei Vel Pitar, aflata in sudul Capitalei, are la parter unul din cele 150 de magazine pe care le opereaza producatorul. Ca atare, desi birourile sunt sobre, un miros subtil de cozonac si de paine proaspata se simte in atmosfera. Mai e painea proaspata de brutarie viitorul afacerilor din domeniu, cand zeci de sortimente de paine feliata umplu acum rafturile supermarketurilor? “De fapt, in Romania se constata acum migratia preferintelor de consum de la painea proaspata, neambalata, la cea ambalata, sofisticata”, raspunde Gheorghe Francu, presedintele consiliului de administratie al Vel Pitar (adaugand totusi ca el insusi nu este reprezentativ, din moment ce prefera inca painea proaspata).

 

La nivelul produselor, Vel Pitar a pariat intr-adevar pana acum pe painea feliata, in speta pe French Toast, care reprezinta astazi cel mai cunoscut brand al companiei. De-acum inainte insa, strategia companiei se schimba: “Ne vom orienta catre magazinele specializate”, spune Francu, aratand ca se va face trecerea de la magazinele de proximitate, de tip bacanie, la cele unde clientul va putea sa si consume produsele de panificatie. Conceptul, numit in Vest “in-store baking” (coacere in interiorul magazinului), presupune plasarea unitatii de productie in magazin. Vel Pitar are deja cateva magazine pe acest nou format, atat in Bucuresti cat si in tara, insa “e greu sa gasim o formula ideala”, afirma Francu, deoarece sortimentatia trebuie sa difere in functie de locul unde se afla magazinul: “Nu poate fi la fel un magazin dintr-o zona rezidentiala cu unul dintr-o zona comerciala”. Acum, compania opereaza 150 de magazine, din care 47 in Bucuresti, unde se afla si doua dintre cele cinci fabrici.

 

Pana acum, un concurent serios din acest punct de vedere se dovedeste comertul modern, majoritatea retailerilor mari avand propriile lor departamente specializate in brutarie, unde se face deja “in-store baking”. Hipermarketurile si supermarketurile tind, de altfel, sa investeasca tot mai mult in departamentele unde se prepara produse alimentare proaspete, inclusiv paine, bazandu-se pe faptul ca oamenii nu mai au timp sa pregateasca mancarea in casa si aleg sa o cumpere de la magazin gata preparata.

 

Spre exemplu, in vara acestui an, lantul de hipermarketuri Real a deschis, la Craiova, un centru de pregatire pentru brutari, cofetari si patiseri, pentru care a investit 2 milioane de euro. “Categoria produselor de panificatie si patiserie ocupa locul al treilea ca vanzari in cadrul categoriei de alimente proaspete”, declara atunci directorul general Tjeerd Jegen, aratand ca Real interesat este sa investeasca pe acest segment.

 

Daca, in opinia lui Francu, aceasta nu reprezinta o amenintare pentru producatorii mari, din moment ce comerciantii se ocupa doar de panificatia proaspata, punctul unde se face diferenta e specializarea in materie de produse. In fiecare an, romanii consuma peste 100 de kilograme de paine, deja aproape dublu fata de vestul Europei. Tocmai de aceea, singura parghie de crestere a pietei este cea valorica. “Ca volum, piata este relativ stabila de cativa ani; ca valoare insa a crescut cu 30% in ultimul an”, spune Francu. Astfel incat afacerile din domeniu pot creste prin produse cu valoare adaugata mai mare, cum ar fi painea cu valabilitate mare, specialitatile sau produsele de cofetarie. Asa se explica strategia de productie a Vel Pitar: “Vom aduce un tip de paine care nu exista inca in Romania si vom dezvolta segmentul de cofetarie”, promite Francu. Compania produce acum, in afara de paine, si cozonaci, rulade, napolitane si biscuiti.

 

Interesant este ca, din aceasta perspectiva, la noi piata evolueaza invers decat cea din Occident, unde inovatia si efortul de specializare vin din partea producatorilor independenti, a micilor brutari, care sunt apoi copiati de producatorii industriali. La noi, in schimb, micii brutari au produse de o calitate inferioara celor realizate de marii producatori si copiate dupa cele furnizate de acestia. In cele din urma insa, considera reprezentantul Vel Pitar, piata va urma inevitabil tendintele de pe pietele mari. “Micii producatori trebuie sa se specializeze, sa devina maestri brutari”, e de parere Francu.

 

Deocamdata, piata nu pare sa mearga insa spre o astfel de diversificare, atata vreme cat, din cauza costurilor, producatorii mari sunt net avantajati. Cum pot deveni micii producatori de acum niste brutari rafinati, de genul celor din tarile vestice? In primul rand acest lucru ar necesita personal specializat, ceea ce este din ce in ce mai greu de gasit in Romania, inclusiv in acest domeniu. In al doilea rand, ar fi nevoie de cumparatori sofisticati, care sa fie dispusi sa plateasca in mod constant mai mult pentru sortimentul preferat. Se pare insa ca, inclusiv daca am face abstractie de previziunile privind reducerea consumului din cauza crizei economice, singura tendinta clara de pe piata ramane consolidarea, inghitirea pietei celor mici de catre marii jucatori. “Industria de morarit a trecut deja prin acest proces de consolidare, iar numarul producatorilor s-a redus in 3-4 ani cu 50%”, explica Francu, estimand ca in panificatie ar fi de asteptat un proces similar, desi scaderea numarului de producatori nu va fi la fel de mare.