Într-o epocă în care femeile rareori aveau dreptul să conducă afaceri, Barbe-Nicole Ponsardin, cunoscută mai târziu ca Madame Clicquot, a devenit una dintre cele mai influente figuri din industria şampaniei. Ea a transformat o afacere aflată în dificultate într-un imperiu al eleganţei şi rafinamentului, iar moştenirea sa dăinuie până astăzi, Veuve Clicquot fiind unul dintre cele mai renumite branduri de şampanie din lume – mai exact, al doilea CA vânzări. 

Născută pe 16 decembrie 1777 în Reims, Franţa, Barbe-Nicole Ponsardin provenea dintr-o familie prosperă. Tatăl său, Ponce Jean Nicolas Philippe Ponsardin, era un negustor de textile de succes şi un influent politician, ceea ce i-a oferit tinerei Barbe-Nicole acces la o educaţie solidă şi la o reţea de contacte de înaltă clasă. Pentru a consolida influenţa economică a familiei, părinţii ei au aranjat căsătoria cu François Clicquot, fiul unui producător de vinuri din Reims. Astfel, în 1798, la vârsta de 21 de ani, Barbe-Nicole a devenit parte a Maison Clicquot, o casă de vinuri cu ambiţii mari, dar încă departe de a fi o forţă dominantă pe piaţa şampaniei. François Clicquot avea o viziune îndrăzneaţă: voia să transforme compania sa într-un nume recunoscut internaţional.

A început să exploreze pieţele externe şi a crescut producţia de şampanie de la 8.000 la 60.000 de sticle pe an între 1796 şi 1804, potrivit Smithsonian Magazine. Cu toate acestea, în 1805, la doar 30 de ani, François a murit subit, lăsând-o pe soţia sa văduvă la 27 de ani, cu un copil mic şi un viitor incert. În Franţa începutului de secol XIX, Codul civil napoleonian restricţiona drepturile femeilor, interzicându-le să administreze afaceri fără consimţământul unui tutore masculin. Singura excepţie? Văduvele. Barbe-Nicole a luat una dintre cele mai îndrăzneţe decizii ale timpului ei: a refuzat să se retragă şi l-a convins pe socrul său să-i permită să conducă afacerea familiei. În 1810, şi-a înregistrat oficial compania sub numele Veuve Clicquot-Ponsardin („Văduva Clicquot-Ponsardin”).

Madame Clicquot nu s-a mulţumit doar să administreze afacerea – ea a transformat fundamental modul în care era produsă şampania. În 1810, a creat prima şampanie vintage din lume, selecţionând doar strugurii dintr-un singur an excepţional, în loc să amestece recolte din mai mulţi ani. Iar dacă până la începutul secolului XIX şampania era tulbure, conţinând sedimente de drojdie care afectau claritatea băuturii, Madame Clicquot a inventat metoda remuage (riddling), care permitea îndepărtarea acestor impurităţi prin rotirea şi înclinarea sticlelor într-o poziţie controlată.

Această tehnică, care este încă utilizată în producţia modernă de şampanie, a transformat băutura într-un produs limpede, elegant şi apreciat la nivel mondial, potrivit history.com. În 1818, Madame Clicquot a creat prima şampanie rosé blended, amestecând vin roşu cu vin alb – o tehnică revoluţionară care este utilizată de majoritatea producătorilor de şampanie şi astăzi. Madame Clicquot nu doar că a îmbunătăţit calitatea şampaniei, dar a înţeles şi importanţa brandingului şi a pieţelor internaţionale. În 1814, pe măsură ce războaiele napoleoniene se apropiau de sfârşit, ea a reuşit să trimită un transport clandestin de 10.550 de sticle de şampanie în Rusia, unde consumatorii erau mari amatori ai vinurilor efervescente. Odată ce blocadele comerciale s-au ridicat, şampania sa a devenit un simbol al luxului la curtea ţarului Alexandru I, consolidând poziţia Veuve Clicquot pe piaţa globală, scrie Smithsonian Magazine.  

Madame Clicquot a condus afacerea timp de 61 de ani, până la moartea sa, în 1866, la vârsta de 89 de ani.

Madame Cliquot nu s-a mulţumit să salveze un business, ci a revoluţionat o întreagă industrie. Ea a creat:

1.Œ Prima şampanie vintage din lume (1810)

2. Procesul de remuage (1816) – clarificarea revoluţionară a şampaniei

Ž3 Prima şampanie rosé blended (1818)

Traducere şi adaptare: Ioana Matei